Familia regală din Qatar inten­țio­nea­ză să cheltuiască până la 10 mi­liarde de dolari pe achiziții de parti­cipații în cadrul unor producători de aur prin intermediul fondului su­veran pe care îl controlează, potrivit unor informații obținute de The Telegraph.

Fondul încearcă să investească într-o gamă mai largă de resurse naturale, însă aurul, ale cărui cotații ating niveluri record din cauza fugii investitorilor de activele riscante, reprezintă principala prioritate.

La sfârșitul săptămânii trecute, Qatar Holdings, care controlează de­ținerile familiei regale din emiratul Qatar, a confirmat faptul că va in­vesti aproximativ 1 miliard de dolari în Euro­pean Goldfields, o companie minieră listată la Londra care dez­voltă în prezent cel mai amplu proiect de extracție de aur din Grecia. Com­pania deține de ase­me­nea drep­turi de exploatare a aurului în proiectul Certej din România. Deși oficialii Qatar Holdings nu dau detalii privitoare la viitoarele ținte, se știe că aceștia se concen­trează în principal asupra oportu­ni­tăților din Africa și Rusia. Prețul aurului a crescut în fiecare din ultimii 10 ani pe fondul accen­tuării te­merilor privitoare la devalo­ri­zarea monedelor la nivel mondial, în special a dolarului.

În acest an, prețul metalului pre­țios a avansat cu 14%, în pofida unei corecții recente, situându-se în prezent în jurul valorii de 1.655 dolari pe uncie.

Totuși, acțiunile companiilor din sector au înregistrat performanțe slabe în acest an.

Fondul din Qatar a achiziționat o participație de 10% în cadrul Euro­pean Goldfields de la grupul grec din sectorul construcțiilor Ellaktor și unul dintre directorii acestuia, Di­mitrios Koutras, și va acorda companiei un îm­prumut de 600 de milioane de dolari pentru dezvol­tarea unor exploa­tări aurifere în Grecia.

În urma realizării investiției, vor fi create aproximativ 1.500 de locuri de muncă în Grecia.


Qatar, miracolul economic al Orientului Mijlociu

În pofida crizei financiare, Qatar, un stat cu o su­pra­față cât jumătate din cea a Belgiei, a înregistrat anul trecut cea mai rapidă creștere economică la ni­vel mondial, de 16,6%. Pentru acest an, FMI esti­mează un avans de 18,7%.

Economia emiratului arab a consemnat o creș­tere de 41,8% a PIB no­mi­nal, excluzând inflația, în trimestrul al doilea, ca ur­mare a majorării livră­ri­lor de gaze și produse aso­ciate, dar și a prețurilor mai mari la energie pe piața globală.

Dezvoltarea din ultimii ani a emiratului, cel mai mare exportator de gaz natural lichefiat, este spe­c­ta­cu­loasă ținând cont că în 1952, anul în care actualul șeic al statului s-a născut, Qatar avea mai puțin de 40.000 de cetățeni, cei mai mulți nomazi și pescari, și nicio școală. În prezent, populația numără peste 900.000 de rezidenți permanenți, din care mai puțin de un sfert sunt cetățeni qatarezi, restul fiind mun­citori străini și familiile lor, scrie The Economist. Potrivit FMI, Qatar se află printre statele cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor (97.967 de dolari), fiind depășit doar de Luxemburg la acest capitol, și are printre cele mai mici rate ale șomajului din lume. Totuși, mai puțin de 200.000 de persoane dețin aproape toată averea emiratului, fiind înconjurați de o armată de muncitori și servitori.

Majoritatea averii provine din rezervele mari de pe­trol. De altfel, evoluția din ultimii ani a PIB-ului Qa­tarului se datorează creșterii prețului “aurului ne­gru”, exporturile de petrol și de gaze naturale repre­zen­tând 70% din veniturile totale obținute de gu­ver­nul țării. Mai mult, în contextul crizei financiare, auto­ri­tă­țile din Qatar au protejat sectorul bancar prin in­ves­tiții directe, iar prin organizarea Cupei Mon­diale de fot­bal din 2022 au încurajat dez­vol­tarea unor ample proiecte de infrastructură, precum re­țea­ua de metrou și autostrada care va lega țara de Bah­rain, un alt stat mare exportator de petrol din regiune. Paul Comșa