Prezență românească la Sărbătoarea Francofoniei în Israel
La manifestările dedicate Sărbătorii Francofoniei în Israel (foto 1), pe parcusul lunii martie 2014, România va fi prezentă printr-un recital de muzică tradițională românească susținut de Leon Siberdi, artist israelian de origine română, și printr-un stand de informare, deschis publicului între orele 11:00-14:00 pe esplanada Teatrului Ebraic-Arab din Yaffo. În deschiderea evenimentului, E.S. Andreea Păstârnac, ambasadorul României în Israel, va susține un cuvânt introductiv despre semnificațiile sărbătorii Francofoniei în Israel. Recitalul de muzică tradițională românească va avea loc vineri, 21 martie, orele 12:10- 12.30 la Teatrul Ebraic-Arab din Yaffo.
Începând cu 1998, în fiecare an, pe 20 martie, se sărbătorește la nivel mondial Ziua Internațională a Francofoniei, iar Ambasada Franței și Institutul Francez în colaborare cu instituții ale diverselor țări francofone organizează în Israel o serie de evenimente culturale sub titlul „Zilele Francofoniei”.
Grafică satirică de Cristian Topan
Cristian Topan, președintele Uniunii Caricaturiștilor din România și președintele Federației Internaționale de Caricatură pentru România, a deschis miercuri 12 martie o nouă expoziție la Galeria Orizont (foto 2). Este vorba din nou de grafică satirică în care artistul excelează. Slăbiciunile umane, dar și slăbiciunile sistemului social au fost constant, în ultimii ani, temele caricaturistului multipremiat în țară și în străinătate și care, după 1990, a lucrat o vreme și ca desenator de presă, colaborator al câtorva ziare ale vremii. Crsitian Topan declara, de altfel, într-un interviu; „Subiectele vin din viața de zi cu zi, din viața socială, din viața politică. Orice lucru serios poate fi caricaturizat, dacă nu poate fi caricaturizat, nu e serios.” Nu se dezminte nici de această dată.
Prima expoziție personală a Ioanei Nemeș în Marea Britanie se deschide la Birmingham
Când, în 2011, vestea morții sale a bulversat lumea artistică românească, Ioana Nemeș (foto 3) era cunoscută drept una dintre cele mai interesante și originale artiste ale generației din care făcea parte. La doar 32 de ani, ea se afla – grație lucrărilor sale îndrăznețe, insolite, cu o puternică amprentă subiectivă – în plină afirmare internațională. ICR Londra sprijină realizarea primei sale expoziții personale din Marea Britanie, cuprinzând o selecție de obiecte și instalații din ambițioasa serie „Evaluări lunare” (2003-2010), care se va deschide astăzi, 14 martie, la centrul de artă contemporană Eastside Projects din Birmingham, în colaborare cu KILOBASE București. Proiectul curatorial este semnat de Gavin Wade, împreună cu KILOBASE.
Lucrările Ioanei Nemeș (1979-2011) s-au născut din necesitatea de a exprima vizual, cât mai clar cu putință, mecanismele ascunse – lingvistice, vizuale și psihologice – care ne definesc ca indivizi. Ele au fost prezentate la o serie de mari expoziții internaționale, printre care Bienala de la Istanbul din 2009, U-Turn de la Copenhaga din 2008, Bienala de la Praga din 2007 și Bienala de la București din 2006, și au fost incluse în numeroase alte proiecte ale unor importante instituții de artă contemporană din Europa și Statele Unite ale Maericii, precum Art in General (New York, 2011), Secession (Vienna, 2010), Smart Project Space (Amsterdam, 2009), Kunsthalle Fridericianum (Kassel, 2006), iar mai recent, „Ritual without Myth” de la Royal College of Art (Londra, 2012), „Desire is War” de la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Brukenthal din Sibiu (2011) și „Communism Never Happened” de la Charim Gallery (Vienna, 2011). Unul dintre cele mai apreciate nume ale tinerei generații de artiști români, Ioana Nemeș a figurat printre cei 10 artiști în ascensiune din 100 New Artists, volum pregătit de Francesca Gavin pentru Laurence King, creațiile sale făcând, alături de cele ale altor 27 de artiști contemporani proeminenți, obiectul volumului Romanian Cultural Resolution, editat de Adrian Bojenoiu & Alexandru Niculescu și publicat de Hatje Cantz. A fost artist în rezidență la Art in General din New York (2011), IASPIS Stockholm (2010), Institutul Cultural Român din Londra (2007) și Kulturkontakt Viena (2004) și a participat la diverse proiecte colective în domeniile artei, modei și designului de interioare: KILOBASE București (2011), Apparatus 22 (2011), colecțiile Rozalb de Mura (2004-2010) și Liste Noire (2004-2011).
Seria „Evaluări lunare”, inspirată de ideile despre curgerea timpului din opera scriitoarei Virginia Woolf și de modul în care concepe noțiunea de culoare psihologul elvețian Max Luscher, e un sistem complex de înregistrări ale stărilor de spirit și experiențelor zilnice ale artistei. Ioana Nemeș și-a creat o metodă de auto-observație proprie, bazată pe cinci parametri: fizic, emoțional, intelectual, financiar și un neașteptat factor numit „fericire”, analizând fiecare zi și reprezentând-o apoi printr-un citat și o culoare. Proiectul, apropiat de observația științifică, seamănă cu notațiile zilnice dintr-un jurnal în care artista se privește pe sine și propria existență într-un mod inedit și personal. Ori de câte ori și-a expus „Evaluările”, ea a selectat acele zile care se potriveau cu ideea generală a expoziției, traspunându-și ideile sub forma unor instalații murale sau obiecte de plastic de mari dimensiuni, asemănătoare unor pietre tombale.
„Prefer să-mi numesc lucrările obiecte, nu sculpturi”, declara artista în 2010, într-un dialog cu artistul islandez Helgi Thorgils Fridjónsson. „Genul ăsta de proiecte e mai curând un lux când vii din România. E aproape gestul unui autist. Totuși, eu cred că fiecare artist ar trebui să admită cu onestitate ceea ce-l interesează și să nu-i pese de modele trecătoare. Eu sunt obsedată de design, de artă, de cărți; 90% din cunoștințele mele provin din publicații străine de teoria artei, filosofie, literatură, antropologie sau psihologie și încă pe-atâta de pe internet. Locuiesc în București, dar trăiesc în cărțile pe care le citesc în engleză și în mulțimea spațiilor virtuale de pe internet.”
Piața Tărănească și Meșter(Ești)!
Piața Tărănească și Meșter(Ești)! organizează weekendul acesta Târgul de Primăvară în curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român din șos. Kiseleff nr.3, unde vă așteaptă, de vineri pană duminică, între orele 10,00-18,00 peste o sută de producători, meșteri și artizani, negustori și tineri artiști.
Meșter(Esc)! pentru domniile voastre meșteri populari și creatori de: ceramică, obiecte din piele, mic mobilier pictat, oale, linguri, decorațiuni, căuce și ibrice; cu ii și marame; cu scoarțe și cergi; cu icoane și pristolnice, bijuterii, obiecte realizate din lană și croșetate, laolaltă meșteri vechi și tineri creativi. În curtea din spate veți putea face o întoarcere în timp, printre obiectele de antichități țărănești și nu numai.
Li se alatură producători cu: telemea, urdă, caș afumat, , brânză de burduf și în coajă de brad, cârnați și afumături tradiționale din carne de porc, curcan și vită din Maramureș, Sibiu, Buzău, Argeș, palinci și prăjiuri, cozonac, poale-n brâu, cafea la nisip și plăcinte.
De post puteți târgui: zacuști, siropuri și dulcețuri fel de fel din Argeș, Bacău, Dâmbovița și Maramureș, miere și produse apicole, mere, nuci și poame, turtă dulce și covrigi. Nu vor lipsi magiunul de Topoloveni și produsele Topoloveana, fară zahar adaugat, cu oferte de primavară.
Gospodine pricepute din Dâmbovița gătesc la ceaun mâncăruri de de post (sarmale, fasole, tocăniță de legume), grătare și mămăligă, păstrav, novac, lipie dâmbovițeană și bunătăți fel de fel.
Gurmanzi sau iubitori de frumos, colectionari și amatori de artă și bună dispoziție sunt așteptați, din 14 până în 16 martie, de dimineața până seara, în curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român.
Vizitare: zilnic, între 10, 00 si 18, 00. Intrarea liberă.
Radu Beligan – Premiul pentru Întreaga Carieră
În 2014, Premiile Gopo îi aduc un omagiu maestrului teatrului și filmului românesc, Radu Beligan (foto 4). Acesta va primi Premiul pentru Întreagă Carieră în cadrul Galei ce va avea loc pe 24 martie și care va fi transmisă în direct și în exclusivitate la TV de ProCinema și online pe www.premiilegopo.ro și www.procinema.ro.
Unul dintre cele mai importante trofee, Premiul pentru Întreaga Carieră a fost acordat la edițiile precedente unor actori emblematici pentru filmul românesc: Mitică Popescu, Iurie Darie, Ion Besoiu, Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru și Jean Constantin.
Născut pe 14 decembrie 1918, în Galbeni (sat al cărui nume anagramat a dat numele actorului), județul Băcău, maestrul Radu Beligan este unul dintre cei mai prolifici actori de film, teatru și televiziune din România, cu o carieră ce se întinde pe parcursul a peste 70 de ani.
Director al Teatrului de Comedie din București (1961-1969) și director al Teatrului Național București (1969-1990) și discipol al actriței Lucia Sturdza Bulandra și al scriitorului Eugen Ionescu, Radu Beligan a interpretat de-a lungul anilor personaje memorabile create de dramaturgi români (Ion Luca Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Mușatescu, Mihail Sebastian etc.) și străini (William Shakespeare, Carlo Goldoni, Gogol, Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Eugen Ionescu, Edward Albee, Neil Simon, Umberto Eco), punând astfel bazele unui repertoriu complex, deopotrivă clasic și modern.
Radu Beligan a debutat în cinema la vârsta de 25 de ani cu rolul Rică Venturiano din O scrisoare pierdută (r. Jean Georgescu, 1943), rol reluat, șase ani mai târziu, pe scena sălii Comedia a Teatrului Național. Colaborarea sa cu Jean Georgescu – unul dintre pionierii cinema-ului românesc – a continuat cu Visul unei nopți de iarnă (1946), Directorul nostru (1955) și Lanterna cu amintiri (1962). De-a lungul deceniilor, Radu Beligan și-a extins repertoriul cinematografic cu roluri în filmele unor Paul Călinescu (Răsună valea, 1949), Gheorghe Vitanidis (Șeful sectorului suflete, 1967), Dinu Cocea (Instanța amână pronunțarea, 1976 și Iancu Jianu, 1980), Radu Mihăileanu (Trahir, 1992) sau Lucian Pintilie (După-amiaza unui torționar, 2009).
De asemenea, Radu Beligan a colaborat de două ori și cu Ion Popescu Gopo, în onoarea căruia au fost numite Premiile și al cărui faimos omuleț dă forma trofeelor evenimentului – cele două roluri din Pași spre lună (1964) și Galax, omul păpușă (1984) fiind, de altfel, singurele în registrul fantastic/SF din cariera actorului.
Membru de onoare al Academiei Române din 2004, Radu Beligan a fost inclus în decembrie 2013 în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru.