Reglementările Basel III privind capitalul băncilor, care vor intra în vigoare din 2013, sunt restrictive și ar putea determina scăderea interesului instituțiilor de credit privind finanțarea IMM-urilor, astfel că trebuie reanalizate, a declarat Radu Ghețea, președintele Asociației Române a Băncilor.
“Acordul de capital este (…) foarte restrictiv în ceea ce privește asumarea de riscuri de către bănci, și există pericolul să scadă foarte tare apetitul băncilor pentru creditarea IMM-urilor. Mai precis, se consideră că un credit acordat unui IMM trebuie ponderat cu risc 100%, fapt care înseamnă automat atragerea de mai mult capital de la acționari și noi, comunitatea bancară europeană, și vorbesc în cunoștință de cauză, pentru că reprezint România și la Federația Europeană a Băncilor, dar și comunitatea bancară din România, este îngrijorată de această problemă”, a afirmat Ghețea la un seminar pe tema agriculturii.
El a menționat că au fost făcute demersuri la Parlamentul European și Comisia Europeană privind modificarea Basel III.
“Suntem în contact continuu cu Banca Națională a României, suntem în contact noi între noi băncile comerciale, să vedem care este modalitatea pentru a nu se crea această situație neplăcută, în care apetitul pentru creditare ar putea scădea”, a mai spus Ghețea.
Noile reguli privind adecvarea capitalului băncilor, prevăzute în acordul Basel III, vor fi implementate treptat la nivel internațional începând de anul viitor.
Modificările presupun cerințe minime mai stricte privind adecvarea capitalului de rezervă la activele ponderate la risc, scopul noilor reguli fiind o mai bună pregătire a sectorului bancar la noi șocuri, precum criza financiară mondială din 2008-2009.
Implementarea Basel III va impune băncilor să constituie rezerve de capital comun de 4,5% din activele ponderate la risc (față de 2% sub incidența Basel II) și o rată a rezervelor de capital de rang întâi de 6% (de la 4%). În plus, noile reguli presupun constituirea unei rezerve obligatorii de conservare de 2,5%. Totodată, băncile ar putea fi obligate să constituie rezerve suplimentare de capital de 2,5% în perioade de creștere susținută a creditării, la discreția autorităților naționale.