Acum 8-9 ani, in “epoca” profiturilor uriase, argumentul ca piata este ieftina era suficient pentru a atrage in Romania investitorii germani fara adversitate fata de risc. In ultimii cinci ani insa intrarea in NATO si aderarea la UE au marcat o noua etapa in relatiile economice ale Romaniei cu cea mai puternica economie europeana: venirea marilor investitori, care fac intotdeauna planuri pe termen lung pe pietele pe care activeaza.
“Cel mai mare volum de investitii germane in Romania s-a realizat in perioada 2003-2008. Acum, in Romania nu mai este niciun proiect mare de investitii germane in curs de realizare: simplul fapt ca suntem ieftini nu mai este suficient pentru a atrage capital strain”, afirma Radu Merica.
Ce lipseste Romaniei pentru a fi din nou pe radarul gigantilor nemti?
“Investitorii germani au nevoie de initiative locale, precum dezvoltarea unor parcuri industriale in Romania sau vizite ale autoritatilor in strainatate, pentru intalniri cu posibili viitori investitori si infrastructura dezvoltata. Trebuie eliminate si barierele birocratice si restructurate taxele si impozitele locale”, mai spune presedintele Camerei de Comert Romano-Germane. Merica este directorul general al dezvoltatorului imobiliar ECE Projektmanagement pe Romania. El a lucrat la Tiriac Holding timp de 4 ani inainte de a se alatura germanilor de la ECE.
“Aici un investitor persoana juridica trebuie sa plateasca anual 1,5% din valoarea contabila a imobilului la autoritatile locale, ceea ce descurajeaza proiectele industriale si incurajeaza realizarea investitiilor pe persoana fizica. In Germania sistemul este gandit mai bine: autoritatile locale iau o cota din profitul realizat de fabrici”, afirma Merica. El sustine ca impozitul pe terenuri ar trebui majorat pentru a descuraja speculantii. “In Romania sunt foarte multe fabrici dezafectate aflate in proprietatea speculantilor care asteapta ca valoarea terenului sa creasca pentru a putea vinde”.
La randul lor, barierele birocratice de care se loveste un investitor ar putea fi eliminate prin responsabilizarea functionarilor publici, potrivit presedintelul Camerei de Comert Romano-Germane.
Merica mai subliniaza ca nicio investitie nu se poate realiza daca nu exista incredere in economia romaneasca si deschidere din partea autoritatilor locale fata de investitori. “Romania are nevoie de o promovare mai puternica”, sustine el.
Marii investitori asteapta parteneriatele public-private
IMM-urile, coloana vertebrala a economiei germane, ar putea fi viitori mari investitori nemti in Romania, potrivit lui Radu Merica. “Proiecte mari, de genul unui greenfield Mercedes sau BMW, apar rar, in schimb piata romaneasca poate atrage mult mai multe companii germane mici, cu 10-50 de angajati”. Majoritatea celor aproximativ 16.600 de firme cu capital german inregistrate la Registrul Comertului sunt IMM-uri.
“Camera de Comert primeste permanent multe delegatii ale companiilor germane. In aceasta perioada cele mai multe sunt de cunoastere a pietei pentru posibile proiecte. Foarte multi investitori sunt interesati de parteneriate public-private, aici cred ca este un potential nesfarsit de atragere a investitiilor germane”.
Au adus retailul modern in Romania
Mihaela Popescu
Prima retea de magazine mari, Metro Cash & Carry a intrat pe piata in anul 1996, cand alimentarele erau inca locurile cele mai vizitate de consumatorii romani pentru cumparaturile de zi cu zi. Cu toate ca formatul cash & carry se adreseaza clientilor profesionisti (precum restaurante, hoteluri sau firme de catering), magazinele Metro au fost vazute de noi ca fiind primele hipermarketuri de pe piata, imagine pe care si-au pastrat-o probabil in minte multi romani pana astazi, cu toate ca in ultimul timp reteaua a incercat sa se diferentieze puternic de formele de comert care tintesc consumatorii finali.
Metro a intrat in Romania cu cinci ani inaintea primului lant de hipermarket, Carrefour.
Grupul german si-a adus abia in 2006 divizia de hipermarketuri (Real) la nivel local, iar pentru a recupera rapid decalajul fata de principalul competitor, Carrefour, a mizat pe o strategie foarte agresiva de expansiune. In ultimii trei ani Real a investit 400-450 mil. euro in dezvoltarea retelei in Romania.
Metro este in prezent cel mai mare grup activ in comertul local, cu vanzari anuale de 2 mld. euro, fiind urmat in clasament de un alti germani, Rewe, care opereaza in Romania magazinele Selgros Cash & Carry, Billa si Penny Market, cu afaceri cumulate de 1,5 mld. euro. Intreaga piata alimentara locala este estimata la 14 miliarde de euro la nivelul lui 2008, din care circa jumatate este inca in mainile comerciantilor mici.
In ultimii 3-4 ani, nemtii din retail au fost foarte activi in expansiune: o dovedesc investitiile de peste jumatate de miliard de euro realizate de magazinele cu politica de discount Kaufland si Plus, care se ambitioneaza sa ajunga lideri pe segmentele lor.
Kaufland este un lant de hipermarketuri de dimensiuni mai mici decat Carrefour sau Real, detinut de grupul Schwartz, iar Plus este o retea de discountere operata de retailerul Tengelmann.
Anul schimbarilor la E.ON: o structura noua cu noi directori
Declinul pietei energiei electrice si a gazelor naturale a adus in 2009 schimbari majore in operatiunile locale ale gigantului E.ON. Germanii au anuntat ca vor continua sa se restructureze in urmatorii trei ani.
Roxana Petrescu
Germanii de la E.ON au trecut de la inceputul acestui an printr-o serie de modificari majore atat in ceea ce priveste modul de organizare pe piata locala, cat si echipele de conducere si programele de restructurare.
Indiferent de vointa lor, si pietele pe care compania activeaza – cea a energiei electrice si a gazelor naturale – au trecut printr-o serie de schimbari semnificative din cauza crizei.
Inca de la inceputul acestui an, nemtii au decis sa-si puna la un loc toate activitatile prin care sunt prezenti pe plan local intr-o singura structura: E.ON Romania.
Astfel, E.ON Gaz Romania Holding, cu activitati pe segmentul distributiei si furnizarii de gaze naturale, si E.ON Energie Romania, care activeaza in domeniul furnizarii si distributiei de energie electrica, s-au unit intr-o singura structura – E.ON Romania, o companie cu afaceri totale de peste un miliard de euro. Aceste schimbari au venit dupa preluarea pachetelor majoritare de actiuni la fosta Electrica Moldova si fostul Distrigaz Nord.
Directorul general al E.ON Romania a devenit Frank Hajdinjak, care anterior acestei numiri era responsabil cu coordonarea activitatilor pe gaze ale E.ON la nivel local.
La jumatatea acestui an E.ON a mai realizat o serie de schimbari in ceea ce priveste managementul operatiunilor locale.
Astfel, ambele companii care se ocupa pe piata locala de comercializarea energiei electrice si a gazelor naturale au acum aceeasi echipa de conducere.
Atat E.ON Moldova Furnizare, cat si E.ON Gaz Romania sunt conduse de catre Dan Morari. Virgil Metea, director general al Distrigaz Nord pe vremea privatizarii catre E.ON, a devenit directorul general al E.ON Gaz Distributie, iar Catalin Dragoi a ramas la conducerea E.ON Moldova Distributie.
Restructurare pana in 2012
E.ON a trecut in 2009 si prin cateva schimbari in ceea ce priveste numarul de angajati: in urma programelor de restructurare, din companie au plecat circa 1.000 de angajati romani de la inceputul anului.
Acum mai sunt 8.400 de persoane in toate companiile detinute de germani in Romania, iar pana in 2012 vor ramane 6.500 de oameni.
Siemens, focus pe pietele care inca mai cresc
Roxana Petrescu
Cresterea afacerilor concernului industrial german Siemens pe piata locala din ultimii ani s-a transformat in 2009 intr-o estimare de stagnare, in contextul in care putine companii au reusit sa scape fara cicatrici din razboiul cu criza.
Astfel, este posibil ca in 2009 compania sa aiba afaceri de circa 300 de milioane de euro cu cei 2.200 de salariati, similare celor de anul trecut, ceea ce reprezinta un rezultat bun in contextul actual, chiar daca nemtii se obisnuisera cu un ritm de crestere anual dublu fata de cel al produsului intern brut.
Cristian Secosan, fostul director general al E.ON Moldova Furnizare, care de la 1 iulie a preluat functia de director general al Siemens SRL, spune ca portofoliul de comenzi construit pe termene foarte lungi a putut sa tina in frau scaderea comenzilor noi. “Comenzile pe termen lung indulcesc impactul recesiunii”, spunea recent Secosan. Domeniile cele mai afectate de scaderea comenzilor au fost industria si constructiile.
Nici energia nu a mai generat anul acesta volumul de lucrari pe care il aducea in anii trecuti. Secosan nu s-a aratat foarte optimist nici in ceea ce priveste evolutia din 2010, estimand ca cel mai bun scenariu ar fi acela al unei reveniri pe zero.
Singurele semne bune pentru activitatea Siemens par a veni din partea sistemului medical privat si a comunitatilor locale in care se realizeaza in acest an programe finantate cu bani europeni.
Un nou pariu: telecomunicatiile
Adrian Seceleanu
Deutsche Telekom, una dintre cele mai mari companii telecom din lume, care detine de la jumatatea acestui an 30% din grupul elen OTE, a inceput deja sa se implice in activitatea companiilor locale detinute de greci in Romania, respectiv Romtelecom, Cosmote si Germanos. Chiar daca momentan nu sunt asteptate schimbari dramatice in activitatea celor trei companii, nu ar fi o surpriza ca nemtii sa fie din ce in ce mai activi la nivel local, in conditiile in care achizitia pachetului de actiuni la OTE a fost in buna parte motivata de prezenta grecilor in Romania.
La mai bine de doi ani distanta, compania germana nu a facut practic nicio schimbare vizibila in operatiunile desfasurate in tarile enumerate, ci a preferat politica pasilor marunti: si-a marit participatia la OTE, a inceput sa ceara rapoarte si sa invite managerii celor trei firme din Romania in Germania. De asemenea, in acest an nemtii au invitat in premiera la sediul central din Germania jurnalisti din Romania.
Allianz scade, dar ramane Nr. 1
Angela Placinta
Dupa ani de cresteri sustinute, in 2009 Allianz-Tiriac, liderul pietei asigurarilor, ar putea inregistra prima scadere a afacerilor, in conditiile in care vanzarile de masini si clientii companii, principalele motoare ale pietei asigurarilor, au fost puternic lovite de criza. Nemtii de la Allianz au intrat pe piata locala in 2000, an din care afacerile companiei au crescut constant, ajungand la 376 mil. euro in 2008. In primul semestru din acest an, insa, primele brute subscrise de Allianz-Tiriac au inregistrat o scadere de 4,5% fata de aceeasi perioada din 2008.
Nemtii detin circa 52% din companie, restul actiunilor fiind controlate de Vesanio Trading, un off-shore al omului de afaceri Ion Tiriac, si de persoane fizice, inclusiv din managementul companiei. Pentru participatia pe care o detine, Allianz i-a platit in urma cu 9 ani circa 12 milioane de dolari fostului tenisman.
Allianz-Tiriac este una dintre cele mai profitabile companii din piata asigurarilor, in conditiile in care multi asiguratori merg pe pierdere din cauza asigurarilor auto.