Ralu Filip: Posturile publice ar trebui sa nu mai primeasca bani de la buget

Presedintele Consiliului National al Audiovizualului, Ralu Filip, sustine ca posturile straine retransmise de operatorii de cablu autohtoni fac concurenta neloiala televiziunilor licentiate in Romania, castigand bani atat din abonamente, cat si din publicitate locala.
Presedintele CNA vorbeste despre posturile straine introduse in pachetele de baza ale companiilor de cablu romanesti, care difuzeaza programe de arhiva, in timp ce televiziunile din tara cheltuiesc pentru a cumpara si produce programe.
El precizeaza ca aceste posturi straine sunt in sistem pay-tv in tarile occidentale, in timp ce in Romania, prin introducerea lor in pachetele de baza ale cablistilor, primesc o cota din abonamente si astfel scot din tara milioane de euro anual.
In acelasi timp, a precizat el, unul dintre primele lucruri care trebuie facute dupa aderare este sa se stabileasca daca subventiile primite de posturile publice de radio si televiziune respecta sau nu regulile europene in ceea ce priveste ajutoarele de la stat. “Chiar daca acest lucru ramane de stabilit, cu certitudine ca banii pe care SRR si SRTV ii primesc de la buget influenteaza competitia cu posturile private. Exista o tripla competitie intre radioul si televiziunea publice si radiourile si televiziunile private. Prima ar fi competitia pe piata de achizitii de programe. A doua, competitia pentru public, pentru audienta. Si a treia, competitia pentru publicitate.”
El a mai adus in discutie independenta posturilor publice. In plus, Ralu Fillip considera ca posturile publice de radio si televiziune ar trebui sa nu mai primeasca bani de la buget. Potrivit lui Filip, daca ar primi bani doar prin abonamente si publicitate, posturile publice ar trebui nu doar sa aiba grija sa cheltuie banii, ci si sa economiseasca. In opinia sa, astfel ar fi asigurata o competitie corecta cu posturile private si s-ar respecta regulile europene in ceea ce priveste ajutoarele de stat.
“Sigur ca un guvern caruia i se va parea ca posturile publice nu informeaza corect publicul despre el nu va fi darnic. Si, repet, atat timp cat aceste doua societati depind de deciziile guvernamentale, nu poti sa spui ca sunt independente. Exista formule care sa asigure fondurile necesare celor doua societati fara nicio interventie de la buget. Eu propun un model britanic, in sensul de taxa pentru serviciul public. Deci eu, televiziune publica, si eu, radio public, pun la dispozitia oamenilor, 24 de ore din 24, un serviciu public, cu mai multe programe. Pentru care tu imi dai, o data pe an, 50 sau 60 de euro pe gospodarie, plus o taxa pentru persoanele juridice. Ar fi bani suficienti – pentru ca la sumele acestea adaugam si publicitatea – ca sa se acopere atat dezvoltarea, cat si salariile.”
Industria privata are posibilitatea sa atace la Comisie aceasta forma de subventie ca fiind contrara normelor europene, a mai spus Filip. “De exemplu, sa lasam actualul sistem un an, urmatorul an, Guvernul sa achite jumatate din emisie, cele doua posturi jumatate si apoi, de la 1 ianuarie 2009, sa trecem la ruperea acestor legaturi. Acest lucru este important si pentru Guvern: acum, el plateste in jur de 25 de milioane de euro pe an doar pentru emisia celor doua institutii publice de media”.
Filip a mai precizat ca sistemul dominant european este acela al posturilor publice independente din punct de vedere financiar, fapt posibil prin taxe si publicitate. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, una dintre consecinte va fi scaderea ponderii programelor americane din grila televiziunilor, spune Filip.
“In momentul integrarii efective in UE, radiodifuzorii licentiati in Romania vor avea, de exemplu, obligatia sa asigure o proportie majoritara operelor europene, ceea ce inseamna mai putine filme americane si o crestere corespunzatoare a procentului de filme europene”, a spus presedintele CNA.
In Romania, ca si in alte state din UE, exista nemultumiri in ceea ce priveste situatia propriilor radiodifuzori. “Daca se globalizeaza si aceasta piata, vom avea probabil doar societati multinationale si ne vom uita toti la programele lor. Ceea ce nu este de dorit. Ramane sa gasim solutii care sa nu contravina normelor europene si prin care sa ne sprijinim radiodifuzorii licentiati in Romania sa nu dispara. O solutie ar avea-o operatorii de cablu”, a mai spus Filip.
“Marile companii de cablu au ajuns mari si multimilionare, pentru ca publicul din Romania a vrut sa vada la televizor programele romanesti. Este un fapt constatat, nu suporta nicio discutie, ca peste 90% dintre abonati se uita in primul rand la canalele romanesti. Cred ca, din aceasta cauza, operatorii de cablu au o datorie la operatorii licentiati in Romania si ca ar trebui sa ii trateze in continuare ca pe niste parteneri. Dar ce constat? Ca, atunci cand un radiodifuzor din Romania, ca sa se dezvolte, isi face un canal de nisa, nu are unde sa il difuzeze, pentru ca in ‘baza’ (pachetul de programe de baza al cablistilor, n.r.) nu mai este loc.”
Filip a mai precizat ca Romania a devenit o piata foarte buna pentru unele programe retransmise. “Desi la programele acestea se uita maxim 10% din abonati, pentru ele pleaca din Romania anual milioane de euro. Pe o gospodarie, 10 eurocenti sunt pentru Discovery, 14 sau 18 eurocenti sunt pentru Eurosport s.a.m.d. Trebuie sa se stie ca, lunar, din banii virati de public operatorului de cablu, 50-60% pleaca la aceste programe retransmise.”
El a mai vorbit de faptul ca procesul de digitalizare ar trebui accelerat, intrucat acesta va redeschide piata si competitia. “Publicul va avea foarte usor acces la aceste programe, cu o singura cheltuiala: trebuie sa cumpere un receiver cu o antena si sa nu mai plateasca dupa aceea nimic pentru aceste programe. In felul acesta putem sa asiguram viitorul programelor licentiate in Romania, dezvoltarea lor pe nise si putem avea, pentru cei cu bani, si o optiune la cablu, care sa completeze oferta digitala”, a spus el.