În încercarea de a calma piețele, președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a trimis un mesaj ferm investitorilor spunând că UE este pregătită să intervină în ajutorul Irlandei, scrie The Telegraph.
“Este important să se știe că avem toate instrumentele necesare pentru a susține Irlanda dacă va fi nevoie”, a spus președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.
Fondul Monetar Internațional a negat zvonurile privind iminența unei intervenții în Irlanda, adăugând că relațiile cu autoritățile de la Dublin sunt normale și că acestea fac toate eforturile pentru a reduce deficitul.
“Monitorizăm atent situația Irlandei, susținem măsurile luate de guvern”, a adăugat Jose Manuel Barroso.
Obligațiunile irlandeze și-au continuat căderea liberă chiar și după ce comisarul european pentru probleme economice Olli Rehn și președintele Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet au dat un vot de încredere guvernului de la Dublin.
Tensiunea s-a transmis și în cursul monedei euro. Moneda europeană s-a depreciat cu 0,4% față de dolar, tranzacționându-se la 1,3734 euro/dolar, foarte aproape de nivelul minim al ultimelor cinci săptămâni.
Maxime istorice
Randamentele obligațiunilor irlandeze cu maturitate pe zece ani au atins 8,92%, maximul istoric al ultimilor 11 ani, în puternic contrast cu obligațiunile emise de Germania, considerate a fi de referință în Europa, care au o dobândă de 2,4%.
Scăderea valorii obligațiunilor irlandezea a determinat LHC Clearnet, una dintre cele mai importante case de clearing, să ceară clienților ce tranzacționează aceste active să își mărească depozitele colaterale cu 15%.
Unii analiști consideră că o parte din investitorii care au renunțat la obligațiunile Irlandei ar fi putut fi determinați chiar de anunțul LHC. Multe din băncile irlandeze sunt clienți ai casei de clearing, acestea fiind nevoite să renunțe la o parte din obligațiuni sau să folosească lichidăți proprii pentru a putea satisface necesarul de depozite colaterale.
Alți analiști considreră că noua politică a LHC va da un imbold obligațiunilor guvernului de la Dublin pentru că un necesar sporit de fonduri proprii nu promovează tranzacțiile speculative.
Datoria publică a Irlandei continuă să crească și se estimează că va atinge 98,6% din PIB până la finalul acestui an, de la 65,5% din PIB anul trecut. Guvernul încearcă să își reducă datoria și deficitul printr-un nou val de măsuri de austeritate dure. Bugetul pentru 2011 va reduce cheltuielile publice cu 6 miliarde de euro, va elimina o parte din angajații din sectorul public și va crește nivelul taxelor.
Investitorii exagerează
“Cred că evenimentele de pe piețele obligațiunilor sunt exagerate”, susține guvernatorul băncii centrale din Irlanda Patrick Honohan.
Statele UE intenționează să introducă un instrument prin care vor putea obliga investitorii privați să suporte o parte din pierderile apărute atunci când unul dintre statele europene ar intra în default. “Nimeni nu știe cum va funcționa acest mecansim”, spune directorul Centrului pentru Politici Economice Daniel Gros.
Totuși, noul instrument nu se va aplica retroactiv, estimările pentru intrarea în vigoare gravitând în jurul anului 2025.
Franța pune paie pe foc
Ministrul de finanțe al Franței Christine Lagarde s-a alăturat Germaniei în a susține că investitorii trebuie să suporte o parte din costurile generate de datoriile guvernamentale. “Investitorii trebuie să suporte atât profitul, cât și pierderile”, susține Lagarde. UE vrea ca în cazul unei restructurări ale datoriilor guvernamentale, investitorii care dețin obligațiuni să accepte să primească înapoi o sumă mai mică.