Menținerea trendului de scădere a stocului de credite din sistemul bancar pe primele nouă luni din acest an a alimentat continuarea tendinței de creștere a ratei creditelor neperformante, care a urcat la circa 21,6% la sfârșitul lunii septembrie, cu 4,3 puncte procentuale peste nivelul din septembrie 2012. Băncile aveau în septembrie portofolii de credite acordate sectorului privat de 223 mld. lei, cu 3,3% mai mici decât în urmă cu un an.

Pe de altă parte, potrivit datelor BNR, volumul creditelor clasificate deja drept „pierdere“ a sărit cu 20% în intervalul septembrie 2012 – septembrie 2013, ajungând la aproape 56 mld. lei. La acestea se adaugă încă 10,5 mld. lei reprezentând credite încadrate în categoria „îndoielnic“, respectiv creanțe la care s-au acumulat restanțe cuprinse între 61 și 90 de zile. Volumul acestora a scăzut cu circa 5% față de septembrie 2012 în condițiile în care o parte au trecut la capitolul „pierdere“. În același timp este un semnal al încetinirii procesului de formare de noi credite neperformante.

Imaginea acestei încetiniri este ilustrată și de scăderea stocului de credite din categoria „substandard“, adică a celor pentru care clienții au acumulat restanțe cuprinse între 31 și 60 de zile. Ei bine, creditele substandard au scăzut în ultimul an cu 13,5% față de septembrie 2012, soldul acestora înregistrând un minim al perioadei după ce în decembrie anul trecut fusese atins un vârf de 23 mld. lei.

Cât privește creditele cu restanțe cuprinse între 16 și 30 de zile – clasificate drept credite „în observație“, stocul acestora a scăzut puternic, cu peste 20% comparativ cu nivelul din septembrie 2012, însă în septembrie 2013 au înregistrat o răbufnire de circa 4% față de august. Aceasta ar putea fi pusă inclusiv pe seama perioadei vacanței de vară în care unii clienți ar fi putut intra și în banii de rate de dragul concediilor.

În aceste condiții, scăderea soldului total de credite din sistemul bancar se profilează drept cauză principală a creșterii necontenite a ratei creditelor neperformante ca urmare a efectului de bază defavorabil.

În ultimul raport asupra stabilității financiare, Banca Națională le-a recomandat explicit bancherilor să încerce și măsuri mai eficiente de curățare a bilanțurilor precum cesiunea de creanțe și anularea de creanțe. Recoman­darea vine în condițiile în care o mare parte din creditele proaste au șanse minime de recuperare: aproape 75% din neperformantele acumulate pe relația cu clienți companii reprezentau datorii cu restanțe la plată mai mari de un an. În volum este vorba despre circa 20 mld. lei.

Pe de altă parte, BNR continuă pașii de stimulare a creditului în lei ducând dobânda de referință până la 4% pe an și indicând că relaxarea politicii monetare ar putea continua nu numai pe zona dobânzii, ci și printr-o eliberare de rezerve minime obligatorii.

Rămâne de văzut cât va dura până când soldul creditului privat va reveni pe creștere. În septembrie s-a văzut un plus de numai 0,5% față de august, susținut de creditul în lei pentru companii. Pe piață există însă opinia că o bună parte din creditul corporate în lei provine de fapt din conversia unor finanțări în valută și de aici scăderea stocului total în dinamică.

Problema este când costul neperformantelor ajunge să erodeze capitalul băncilor. Luna septembrie a consemnat o scădere vizibilă a ratei de solvabilitate pe sistem bancar, aceasta intrând sub pragul de 14% după ce pe parcursul crizei BNR s-a străduit să o mențină cât mai aproape de 15%, solicitând majorări de capital băncilor cu probleme mari de calitate de portofoliilor.

Filtrele de prudențialitate pe care BNR le-a păstrat pe tot parcursul acestui an asigură un tampon suplimentar peste solvabilitatea de 13,9% înregistrată pe sistem în septembrie, însă în anii următori acestea ar urma să fie diminuate gradual.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.11.2013