Valoarea ratelor restante ale populației și companiilor au urcat în august cu aproape 930 de milioane de lei (220 mil. euro), până la un vârf de 14,4 miliarde de lei, ponderea acestora în totalul împrumuturilor avansând de la 6,5% în iulie la 6,9% la sfârșitul lunii trecute, arată datele BNR.
Cel mai puternic salt a fost înregistrat de întârzierile la plata împrumuturilor în valută, soldul acestora urcând cu echivalentul a 143 de milioane de euro, până la 1,7 miliarde de euro (7,3 miliarde de lei). Ritmul de creștere al restanțelor la valută s-a accentuat în ultimele luni, semnalând o deteriorare a situației financiare a clienților cu credite garantate și dificultăți în procesul de restructurare a împrumuturilor pentru companii.
“Este o problemă structurală aici, deoarece a existat o diferență calitativă între clienții care au luat credite în valută și cei care au luat credite în lei, ceea ce a făcut ca primii să reziste mai bine în actualul context economic. Dar criza s-a prelungit și clienții cu împrumuturi în valută încep să cedeze la rândul lor”, consideră analistul financiar Aurelian Dochia.
Dochia spune că în ultimii doi ani s-au acumulat mai mulți factori care acum pun presiune pe clienții cu împrumuturi în valută, inclusiv deprecierea cursului de schimb.
Totodată, companiile care au beneficiat anul trecut de restructurarea creditelor, dar nu și-au revenit din punct de vedere financiar, îngroașă acum rândurile restanțierilor. Valoarea creditelor în euro acordate companiilor ajungea în august la echivalentul a 15 miliarde de euro.
Exprimat în lei soldul restanțelor la creditele în valută era la sfârșitul lunii trecute cu 225 de milioane de lei mai mare decât valoarea cumulată a ratelor restante la împrumuturile în monedă locală, care se apropie de 7,1 miliarde de lei. Totuși, raportat la soldul total al împrumuturilor, creditele în lei sunt în continuare cea mai mare problemă pentru bancheri, ponderea restanțelor pe acest segment ajungând la sfârșitul lui augut la 9%, față de 5,6% la valută.
Majoritatea creditelor în lei sunt în mare parte negarantate, astfel că cei care s-au împrumutat în monedă locală au fost și primii care au renunțat să-și mai plătească ratele la timp odată ce situația lor financiară s-a deteriorat.
Soldul total al restanțelor la creditele populației și companiilor s-a dublat în ultimul an pe fondul creșterii șomajului și al scăderii veniturilor populației și vânzărilor companiilor, având în vedere că la sfârșitul lui august 2009 acesta nu depășea 6,2 miliarde de lei. Numai de la începutul lui 2010, valoarea întârzierilor la plată mai mari de o zi a urcat cu 85%.
Ritmul de creștere a restanțelor la credite încetinise în primăvară, când economia părea să-și revină, bancherii apreciind la acel moment că deteriorarea portofoliilor de credite se va opri undeva la jumătatea acestui an.
Ulterior întârzierile la plată au accelerat ritmul de creștere, pe fondul măsurilor de austeritate adoptate de Guvern, în special ca urmare a tăierii cu 25% a salariilor din sectorul public. Acum, analiștii spun că în situația în care economia nu își revine problemele se vor agrava.
“Situația economică generală nu dă semne clare de revenire, iar dacă lucrurile continuă în acest ritm stabilizarea calității portofoliilor de credite ar putea întârzia chiar până la jumătatea anului viitor”, afirmă Aurelian Dochia.
La nivel teritorial, situația restanțelor diferă semnificativ de la un județ la altul, mergând de la o pondere de 4,4% din portofoliul total în Gorj la 12,3% în Ialomița.