Disputa dintre principalul producator roman de medicamente Sicomed Bucuresti si autoritatile romane pe tema sistarii productiei a 50 de medicamente incepe sa se transforme intr-un razboi total.
Daniela Batos, ministrul sanatatii, a dispus scoaterea din stocurile pentru situatii speciale a peste 500.000 de fiole de algocalmin si xilina, care vor fi distribuite spitalelor si unor farmacii publice.
Sicomed a oprit productia a 50 de tipuri de medicamente injectabile pe motiv ca nu mai poate acoperi pierderile generate de refuzul autoritatilor de a aproba majorarile de pret cerute de companie.
Sicomed acoperea aproape tot necesarul intern de produse injectabile comercializate in fiole si a anuntat ca nu are de gand sa reporneasca productia.
Pe de alta parte, Bartos a spus ca va reusi sa asigure necesarul intern din import si din productia celolrlalti producatori interni si ca va desfiinta, astfel, monopolul Sicomed.
Ministrul sanatatii urma sa se intanleasca la Bucuresti de urgenta cu directorii mai multor intreprinderi de medicamente, printre care cei de la Terapia Cluj si Europharm Brasov, in scopul introducerii in fabricatie a celor 50 de produse.
“Nu cred ca importurile din Moldova si ceilalti producatori interni vor putea asigura pe termen lung necesarul de injectabile comercializate in fiole. Pana la urma, vor trebui sa apeleze la Sicomed”, a replicat Ladislau Randjak, membru in Consiliul de Administratie si reprezentantul unuia dintre actionarii importanti.
Pentru ca scandalul Sicomed a luat amploare, Oficiul Concurentei a afirmat ca decizia companiei de a sista productia “poate fi considerata o posibila practica anticoncurentiala sanctionata prin lege”.
Sicomed: vindem mai putin, dar castigam mai mult
Legea concurentei 21/1996 interzice folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante de un agent economic pe piata prin impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare, limitarea productiei in dezvantajul utilizatorilor sau consumatorilor sau prin exploatarea starii de dependenta economica in care se gaseste un client fata de un agent economic.
“Societatea Sicomed SA, prin poztia actuala de monopol, poate declansa in mod artificial o criza pe piata medicamentelor injectabile pe care le produce, cu scopul de a creste si impune preturile in dezavantajul consumatorilor”, a spus Oficiul Concurentei.
“Este o aberatie folosirea notiunii de monopol in acest caz. Nimeni nu impiedica ceilalte companii de medicamente sa iasa pe piata cu astfel de produse: nu o fac, insa, pentru ca nu sunt rentabile”, afirma Randjak.
Ministrul sanatatii a afirmat ca FPS a facut o mare greseala atunci cand a acceptat privatizarea Sicomed, singura producatoare a unor medicamente de mare importanta.
Sicomed este detinuta acum de un vehicul de investitii, Venoma Holdings, si de SIF Muntenia si Oltenia. Conducerea este asigurata de un manager grec, Vassilis Alexakos, care a fost adus de investitori pentru a ridica compania astfel incat Sicomed sa poata fi vanduta ulterior.
Reprezentantii Sicomed sustin ca vor inregistra o scadere a cifrei de afaceri in urma opririi productiei dar o crestere a rentabilitatii.
“Cifra de afaceri o sa fie afectata, normal, pentru ca fiolele detineau 30% din vanzarile noastre. Rentabilitatea, insa, se va imbunatati considerabil, tinand cont de faptul ca am scapat de pierderi de 150.000 de $ lunar”, a spus Ladislau Randjak.
Pierderea cea mai mare ar putea interveni din faptul ca Sicomed a modernizat o sectie speciala, care, in conditiile sistarii productiei de injectabile, poate ramane neutilizata.
“Problema este ca noi am investit 11 milioane de dolari intr-o sectie de injectabile pentru a o aduce la standarde GMP iar acum ne uitam la ea cum sta. De asemenea, daca nu vom relua productia, va trebui sa trimitem 220 de oameni acasa”, a spus Randjak.
Ministerul a afirmat ca Sicomed nu vrea sa reia productia chiar si dupa ce a aprimit aprobarea pentru majorarea pretului. Reprezentantii companiei spun, insa, ca ceea ce a aprobat ministerul nu este ce au cerut ei.
“Majorarile de preturi care ni s-au permis au fost la fel ca ale celorlalti producatori de medicamente, adica 5,7% si au fost calculate conform uzantelor: corelarea cu rata inflatiei si cu deprecierea cursului valutar”, a declarat pentru Ziarul Financiar Mirel Nicola, director de marketing al Sicomed.
Compania a solicitat majorari de preturi de 1,2-2,4 ori pentru un numar de 130 de produse injectabile ca urmare a inlocuirii filolelor din tara cu fiole din import.
“Sa presupunem, ca ceilalti producatori o sa accepte sa isi suplimenteze productia de injectabile. Nu o sa poate cumpara fiole de la Stirom si o sa fie obligati sa importe. In aceste conditii, ma indoiesc ca or sa poata produce la preturi mai mici decat noi”, afirma Nicola.
Ieri, conform agentiei Mediafax, salariati de la Sicomed au oprit lucrul timp de jumatate de ora, protestand fata de situatia in care se afla aceasta firma producatoare de medicamente.
Marian Gheorghe, liderul de sindicat, a spus ca sindicalistii se pregatesc sa declanseze actiuni de protest in urmatoarele 30 de zile.
Liniste la Bursa
Scandalul Sicomed nu a avut nici o influenta asupra pretului actiunilor, tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Ieri, Sicomed a fluctuat intre 3.350 si 3.400 de lei. La inchidere, Sicomed a fost cotata la 3.400 de lei.
“Au fost, intr-adevar ceva mai multe actiuni la vanzare, dar poate fi foarte bine ceva intamplator. Piata are, inca, suficienti cumparatori pe Sicomed iar parerea generala este ca actiunea este buna”, spune Alin Brendea, director de operatiuni la Prime Tranzaction.
Desi ceilalti producatori de medicamente listati la Bursa, Antibiotice Iasi si Terapia Cluj Napoca au inregistrat cresteri in aceasta vara, Sicomed nu a urmat aceiasi tendinta. Dimpotriva, pretul a scazut usor, de la 3.600-3.700 lei/actiune la 3.350-3.400 lei. O posibila cauza a acestei scaderi ar putea fi reducerea profitului societatii pe primele sase luni ale anului comparativ cu perioada similara a anului trecut.
De la 3,1 milioane dolari, anul trecut (sase luni) profitul net a scazut la 2,65 milioane dolari. Paradoxal, scaderea profitului a intervenit pe cresterea cifrei de afaceri de la 18,5 milioane dolari la 19 milioane dolari. Veniturile la sase luni au fost de 21,94 milioane dolari, comparativ cu 17,62 milioane dolari in perioada similara a anului trecut.
“Estimam ca Sicomed isi va reveni si din punct de vedere al rentabilitatii”, a afirmat Mirel Nicola, directorul de marketing al lui Sicomed
Analistii nu cred ca se vor inregistra scaderi dramatice ale pretului actiunilor Sicomed decat daca rezultatele financiare vor fi catastrofale.
“Actiunile ar putea fi afectate serios numai daca la sfarsitul anului se va vedea ca profitul a fost afectat serios de povestea cu fiolele sau ca Sicomed a pierdut mult din cota de piata”, a spus Brendea.
Piata romaneasca a medicamentelor este estimata la 450 milioane de dolari anual iar Sicomed este lider din punct de vedere cantitativ (25% din piata) si al doilea jucator din punct de vedere valoric (7 %)
Actionarii si managerii societatii
Sicomed a fost preluata acum doi ani, prin diverse tranzactii cu actiuni, de un vehicul de investitii Venoma Holdings, care detine acum 58,08% din capital. Venoma este detinuta de Fondul Roman Post Privatizare (FRPP), societatea de investitii Global Finance si patronii companiei farmaceutice elene Galenica.
Doua societati de investitii financiare, SIF Muntenia si SIF Oltenia detin 11,4%, respectiv 8,8% din actiuni. Restul actiunilor apartin altor actionari. La randul sau, FRPP, care actioneaza pe piata romaneasca de capital administrand diverse investitii, are ca principal actionar Banca Europeana de Investitii si Dezvoltare.(BERD). Toti acesti actionari ai Sicomed au investit peste 20 milioane de $ pentru aduce producatorul roman la standardele de fabricatie internationale(GMP).
Principalii actionari au adus o echipa de management straina, condusa de grecul Vassilis Alexakos, care are o experienta de peste 20 de ani in domeniul farmaceutic si este presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente din Grecia.