Razboiul a inceput. Deocamdata in interiorul NATO

Divergentele dintre Statele Unite si Marea Britanie-  tari care sustin in continuare lansarea unei campanii militare in Irak- si Franta si Germania- adepte ale unei solutionari pasnice a situatiei – au produs ieri o criza fara precedent in cadrul NATO. Practic, este cea mai grava criza pe care o traieste Alianta Nord-Atlantica in intreaga sa istorie  de peste 50 de ani. Ecuatia politica s-a complicat si mai mult, dupa ce Rusia a trecut de partea Frantei si Germaniei si se opune unei interventii americane in Irak. Criza din NATO a fost declansata  de Franta si Germania – sustinute de Belgia-  care au blocat la Bruxelles propunerea americana care viza acordarea de sprijin militar Turciei in cazul unui conflict militar in Golf. Responsabilii celor trei state au apreciat ca propunerea este o “stratagema” a SUA pentru a accelera pregatirile de razboi si nu va mai lasa nici o sansa planurilor de rezolvare pasnica a crizei. La cererea Ankarei, ieri au fost organizate doua reuniuni de criza la nivelul NATO pentru gasirea unui acord. Dupa ce Turcia a invocat articolul 4 din Tratatul nord-atlantic, o a doua reuniune de criza a inceput aseara, la 17:30, si a luat sfarsit dupa inchiderea editiei.
Americanii sunt inflexibili. Colin Powell a declarat ieri ca Irakul mai are la dispozitie cateva zile pentru a se dezarma, iar Statele Unite au anuntat ca sunt gata sa actioneze si fara aprobarea ONU.
Ankara a solicitat Statelor Unite sa asigure securitatea acestei tari in cazul unui razboi in Golf, apreciind ca ar putea fi atacata de regimul de la Bagdad. Washingtonul a cerut astfel NATO sa fie pregatit sa apere Turcia, in cazul conflict miltiar in Irak. Cererea americana prevedea desfasurarea de rachete Patriot si avioane-radar Awaks, precum si masuri de protectie impotriva unui atac chimic, biologic sau radioactiv.
Opozitia Frantei si Belgiei a blocat insa propunerea americana, fiind convocata o prima reuniune de urgenta a ambasadorilor prezenti la NATO. In lipsa unui acord insa, Turcia s-a vazut obligata sa invoce articolul 4 din Tratatul fondator al Aliantei. Articolul prevede consultari intre statele membre in cazul in care unul dintre ele considera ca “integritatea teritoriala” sau “securitatea” sa sunt amenintate.

Trei aliati au incalcat legea tacerii
Secretarul general al Aliantei, George Robertson,  a cautat o solutie diplomatica si a sugerat  aplicarea “legii tacerii” in cadrul NATO, in privinta solicitarii americane de a acorda sprijin militar Turciei. Aceasta lege prevede ca o masura – in cazul de fata propunerea americana de  ajutorare a Turciei, urmeaza sa fie adoptata daca nici un stat membru nu trimite un protest oficial. Franta si Belgia au protestat insa, incalcand astfel legea tacerii si blocand adoptarea masurilor cerute de americani. Germania, care sustine initiativa franceza, s-a alaturat corului nemultumitilor.
 “Franta a rupt tacerea”, a declarat un oficial NATO, iar Belgia a urmat exemplul Parisului. Astfel, Franta si Belgia au ignorat avertismentul direct lansat de secretarul de stat american, Colin Powell, care a spus ca un veto ar fi “de neiertat”.
Ministrul belgian de Externe, Louis Michel, a explicat ieri ca Franta si Belgia, alaturi de Germania, continua sa refuze acordarea de mijloace militare Turciei pentru a marca opozitia fata de “logica razboiului” in Irak. “Daca acceptam cererile americane inseamna ca intram deja in logica razboiului, totul se schimba si este eliminata orice posibilitate de reglementare pasnica a crizei”, a mai spus Michel.
Secretarul general NATO, George Robertson, si-a exprimat ieri increderea ca impasul din cadrul NATO legat de solicitarile americane va fi depasit. “In mod incontestabil este o situatie delicata”, a recunoscut el.

Rusia a trecut de partea Frantei si Germaniei
Presedintele rus, Vladimir Putin, a declarat la Berlin ca nu exista fundament pentru utilizarea fortei in criza irakiana, presa germana si rusa de ieri apreciind ca Moscova a trecut de partea Frantei si Germaniei. “In prezent nu exista fundament pentru utilizarea fortei” in Irak, a precizat liderul rus, dupa intalnirea cu Gerhard Schroeder. “Cooperarea dintre tarile noastre in ceea ce priveste acest dosar trebuie sa se bazeze pe prevederile dreptului international”, a adaugat Vladimir Putin.
Impreuna cu cancelarul german, Gerhard Schroeder, liderul rus a lansat un apel pentru o inasprire a sanctiunilor si o intensificare a inspectiilor din Irak, conform propunerii franceze ce urmeaza a fi prezentata Consiliului de Securitate ONU.

Bush va ataca Irakul si fara mandat ONU
Americanii au condamnat ieri atitudinea Frantei, Germaniei si Belgiei si au continuat pregatirile militare ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Mai multi oficiali americani au declarat ca Statele Unite vor actiona si fara mandat ONU. “Este o problema ce trebuie rezolvata. Iar daca ONU nu va fi in stare sa o rezolve, presedintele SUA impreuna nu natiunile care il sustin vor pune capat crizei”, a spus secretarul de stat american Colin Powell. El a avertizat regimul de la Bagdad ca mai are timp pana la sfarsitul acestei saptamani pentru a se dezarma, dupa care Bush va solicita o a doua rezolutie ONU, care sa autorizeze folosirea fortei.
“Statele Unite isi rezerva dreptul de a se autoapara in fata amenintarii irakiene, chiar si in cazul in care Consiliul de Securitate nu isi va asuma aceasta responsabilitate”, a declarat la randul sau consilierul american pentru probleme de securitate interna, Condoleezza Rice. “Este o problema de securitate si autoaparare americana”, a declarat Rice, citata de CNN.

Rumsfeld: Refuzul europenilor  va avea “repercusiuni
Refuzul Frantei, Germaniei si Belgiei de a acorda sprijin Turciei reprezinta “o ofensa” si ar putea avea “repercusiuni”, a avertizat ieri secretarul american al Apararii, Donald Rumsfeld. “Cred ca este un lucru rusinos, deoarece Turcia este o tara importanta”, a atras atentia secretarul american al Apararii.
 Lipsa de “seriozitate” a Frantei in criza irakiana pledeaza pentru privarea acestei tari de locul pe care il detine ca membru permanent cu drept de veto in Consiliul de Securitate al ONU, a apreciat la randul sau Thomas Friedman, editorialist al ziarului New York Times. “India este mult mai serioasa decat Franta”, a subliniat el, adaugand ca “Franta nu este capabila sa inteleaga faptul ca lumea este in schimbare, de la incheierea Razboiului Rece, in timp ce India poate intelege acest lucru”.

Summit UE privind Irakul
Grecia, care detine presedintia rotativa a UE, a lansat ieri un apel la calm, sustinand ca summitul privind criza irakiana ar putea lamuri multe lucruri. Premierul grec, Costas Simitis, i-a invitat ieri pe liderii europeni sa se intalneasca lunea viitoare, dupa ce Consiliul de Securitate ONU va dezbate noul raport al inspectorilor pentru dezarmare, ce va fi prezentat la 14 februarie. Conform BBC, Grecia care este impotriva unui razboi in Irak, s-a simtit jignita de faptul ca nu a fost consultata de niciuna din taberele formate in UE.

Putin: Antirazboi nu inseamna anti-SUA
Pozitia exprimata de mai multe state impotriva unui razboi in Irak nu trebuie confundata cu o actiune anti-americana, a avertizat ieri presedintele rus Vladimir Putin. “NU este corect sa numesti opozitia fata de razboi ca un anti-americanism”, a explicat numarul unu de la Kremlin, care s-a declarat impotriva razboiului.
“Suntem absolut siguri ca declansarea unui razboi unilateral impotriva Irakului nu va duce decat la  producerea de mii de victime si va escalada tensiunile in aceasta regiune”, a mai adaugat Vladimir Putin.