În urma atacurilor de pe 11 septembrie SUA duc un război cu totul diferit, mai puțin costisitor decât cele din trecut, dar dus în întregime, pentru prima dată în istoria națiunii, pe datorie. Acest lucru are consecințe profunde asupra situației economice și financiare a țării. De aproape zece ani operațiunile militare din Afganistan și Irak sunt cel mai vizibil front al războiului contra terorismului. Luate împreună, acestea nu sunt nici cele mai lungi războaie din istoria SUA, nici cele mai costisitoare, scrie Bloomberg.
Războiul din Vietnam este cel mai lung, iar costurile luptelor din Afganistan și Irak au urcat la cel mult 1,2% din PIB, față de 2,3% din PIB în cazul celui vietnamez sau 35,8% din PIB pentru cel de-al Doilea Război Mondial.
Ciudățenia războiului contra terorii constă însă că în timpul lui SUA au acumulat cele mai mari datorii din istorie, iar finanțarea lui s-a făcut pe fondul reducerii taxelor, politică promovată de președintele George W. Bush.
În 2001 SUA aveau datorii de 5.600 de miliarde de dolari. Până în 2011 aceasta a sărit de 14.000 de miliarde de dolari. În această perioadă bugetul apărării a urcat de la 316 miliarde de dolari la 708 miliarde de dolari, iar finanțarea de război însumează aproape 1.300 de miliarde de dolari, potrivit datelor Departamentului pentru Apărare.
“Impactul evenimentelor de pe 11 septembrie a fost că a distrus orice urmă de disciplină fiscală la Washington, a mărit foarte mult deficitul bugetar și a determinat guvernul să se implice în economie și să extindă angajamentele militare din străinătate. Într-un fel, teroriștii au reușit să împingă Washingtonul să facă lucruri foarte neînțelepte privitoare la finanțele națiunii”, spune analistul Ed Yerdeni, citat de MarketWatch. În 2001 Yerdeni era analist-șef pe investiții la Deutsche Bank.
La rândul lui, analistul apreciază că la zece ani după atentatele din SUA întreaga structură financiară americană este într-o stare mult mai gravă decât era în 2000 și 2001.
“Creditele ipotecare, datoriile ioptecare, datoriile guvernului, mai puțin oameni angajați și o populație în creștere, SUA stau mult mai rău decât stăteau înaintea evenimentelor”, spune el.
David Rosenberg, economist-șef la Merrill Lynch în 2001, arată că atacurile din septembrie 2001 au provocat un șir de evenimente care se fac încă simțite.
“În cele din urmă SUA au dus două războaie și, în mod greșit, în loc să majoreze taxele, le-a tăiat. S-a ajuns la decizia de a lupta nu doar un război, ci două, și la nevoia de a stimula cheltuielile prin reducerea taxelor. Aceasta a dus la creșterea necontrolată a deficitului bugetar”, spune Rosenberg.
despre modul în care renaște cartierul new-yorkez Manhattan, afectat de atentatele teroriste de acum zece ani.