Sfarsitul razboiului din Irak nu a adus cu sine si rezolvarea problemelor cu care se confrunta econonomia europeana, ci acest moment a reamintit, numai, directorilor executivi ai companiilor europene si legiuitorilor europeni de persistenta acelorasi probleme: cresterea ratei somajului, slaba rata a consumului intern, planuri de investitii suspendate si o crestere a monedei euro care afecteaza exporturile si profiturile repatriate.
O adevarata redresare a economiei zonei euro, ce ar fi echivalenta cu o rata de crestere ce ar atinge din nou valoarea de 2,5%, nu se va produce mai devreme de anul viitor, dupa parerea mai multor economisti si companii.
“Nu intrevedem nici un semn care sa indice o imbunatatire reala a situatiei,” a declarat Heinrich von Pierer, presedintele companiei Siemens AG, cu ocazia anuntarii a unei scaderi de 56% a profitului net al marii firme germane de produse electronice, pe primele trei luni ale acestui an calendaristic. Daimler-Chrysler, producatorul germano-american de automobile, a avertizat de asemenea, ca veniturile grupului vor fi in scadere in acest an, si ca profiturile derivate de divizia sa americana, Chrysler, vor fi mai mici deca se anticipase anterior.
Intr-adevar, in ultimele zile, companiile europene din domeniul industrial, de la companiile farmaceutice olandeze si companiile suedeze din sectorul produselor electrocasnice pana la firmele franceze de produse electronice si retailerii germani, toate au raportat rezultate nesatisfacatoare pe primul trimestru. Mult mai grav, putine dintre acestea intrevad semne de redresare in lunile ce urmeaza.
“Riscul unei cereri scazute de camioane si autobuze este din ce in ce mai mare, si in consecinta vom fi in continuare prudenti cu privire la castigurile pe care le vom inregistra in restul acestui an,” a declarat Leif Ostling, director executiv al producatorului suedez de camioane Scania. Desi comenzile de noi camioane si profitul net s-au aflat in crestere pe primul trimestru, Ostling remarca faptul ca cererea pare sa dea semne de scadere, mai ales in Europa.
Datorita acestei situatii incerte, companii ca Scania au ezitat din nou sa faca investitii. In schimb, pentru a preveni o continuare a scaderii marjelor de profit, multe companii europene continua sa se concentreze asupra reducerilor de costuri, si mai ales asupra reducerii numarului locurilor de munca.
Cresterea ratei somajului provoaca o scadere a consumului, ceea ce reprezinta principala problema a economiei zonei euro in acest moment. Din moment ce rata somajului este un indicator al scaderii economice, economistii se asteapta ca aceasta rata sa continue sa scada in restul acestui an. Rata somajului ar putea atinge 9,25% intr-un an, de la 8,7% in prezent, a anticipat Julian Callow, economist european in cadrul bancii de investitii Credit Suisse First Boston.
“Faptul ca razboiul din Irak a durat atat de putin sugereaza ca recesiunea este exclusa, insa, in acelasi timp, ritmul procesului de redresare nu este inca cunoscut,” a declarat Callow. “Inca se pare ca procesul de redresare se produce lent”.
Totusi, situatia ar fi putut fi mai grava. Inaintea inceperii razboiului, multi se temeau ca acest conflict va produce o criza a petrolului ce ar fi dus la majorarea preturilor la petrol, aruncand economia mondiala inapoi in recesiune. In schimb, preturile la petrol au scazut pana in jurul valorii de 24 de dolari pe baril de la 34 de dolari la inceputul lunii martie. In plus, pe masura ce temerile legate de extinderea razboiului in zona Orientului Mijlociu dispar, increderea consumatorilor si a mediului de afaceri ar putea creste in curand.
Totusi, acest lucru se va produce probabil mai lent in zona euro in comparatie cu Statele Unite si chiar cu Japonia, conform unui raport publicat de doua ori pe an de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) cu sediul la Paris. OECD si-a majorat usor proiectia legata de evolutia economiei Japoniei pe acest an, si-a redus proiectiile legate de Statele Unite, injumatatindu-si insa tintele privind evolutia economica a zonei euro.
Principalul motiv din spatele acestei diferente este faptul ca firmele americane si-au rezolvat mult mai rapid problemele contabile decat firmele europene, remarca Jean-Philippe Cotis, economist-sef in cadrul OCDE.
In plus, strategiile fiscale si monetare aplicate de Statele Unite si Japonia au fost mult mai stimulatoare in ceea ce priveste cresterea economica decat cele imbratisate de Europa. In acelasi timp, pietele europene ale muncii continua sa fie inflexibile si caracterizate de salarii foarte mari.
tari cum ar fi Canada si Australia, ce au implementat politici economice solide in ultimii ani, printre care si reducerea deficitelor si liberalizarea industriilor, sunt acum mai in masura sa faca fata scaderii.
“Daca nu exersezi si nu esti intr-o forma buna, te vei imbolnavi mult mai usor,” comenteaza economistul sef al OECD, Cotis. “Chiar daca-si iei medicamentele, exista posibilitatea sa nu-ti revii,” a adaugat acesta, referindu-se la posibilitatea relaxarii reglementarilor fiscale caracteristice zonei euro si aplicarii unor reduceri suplimentare ale ratelor dobanzii.
Cealalta temere din ce in ce mai pronuntata legata de zona euro in acest moment este aprecierea continua a monedei euro in raport cu dolarul american. Aceasta crestere duce la scaderea competitivitatii exporturilor europene si la reducerea profiturilor derivate de la diviziile americane in momentul cand acestea sunt transformate in euro. Thomson, firma franceza de produse electronice, a declarat ca urmare a aprecierii euro vanzarile sale nete pe primul trimestru au scazut cu 281 de milioane de euro, sau 11,3%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior.
Akzo Nobel, firma olandeza de produse farmaceutice, a anuntat ca scaderea dolarului a fost principalul factor ce a determinat declinul cu 30% al castigurilor inregistrate pe primul trimestru.
Un al semn de intrebare il reprezinta evolutia economiei germane, cea mai mare si cea mai slabita economie din Europa. Compania KarstadtQuelle AG, un mare retailer german, a fost nevoita sa-si reduca personalul cu aproape 7% dupa ce a inregistrat in anul anterior un declin cu 31% a profitului net. Compania, ce obtine 90% din vanzari de pe piata germana, nu intrevede nici un semnal pozitiv.
“Sectorul de retail nu se poate astepta probabil la o redresare pe termen scurt a ratei consumului,” a declarat Wolfgang Urban, presedintele companiei germane.
Cresterea este limitata de restrictiile bugetare
Europa invata sa respecte reglementari fiscale foarte stricte, insa economistii se tem ca limitarea cheltuielilor bugetare ar putea afecta revigorarea economica a Uniunii Europene.
Guvernul Germaniei cauta o modalitate de a evita plata unor amenzi pentru incalcarea regulilor valabile in zona euro in privinta statelor care au deficite bugetare mai mari decat limita de maximum 3% din PIB. Guvernul francez reduce taxele si impozitele si a stabilit, in mod intentionat, un deficit mai mare in acest an, in incercarea de a stimula consumul indeajuns de mult pentru a putea recupera anul viitor deficitul bugetar. Atat Franta, cat si Italia incep reforma sistemului de pensii, care necesita cheltuieli mari, iar Italia a extins, in plus, perioada de amnistie in care evazionistii isi pot plati taxele, in incercarea de a castiga opt miliarde de euro.
Obiectivul acestor guverne este de a satisface un set greu de inteles, dar esential de reglementari bugetare care formeaza piatra de temelie a economiei din zona euro, simbolul integrarii europene. Dupa un an de dezbateri, sefii de state au reiterat recent intentia de a respecta aceste reguli, cunoscute sub denumirea de Pactul de Stabilitate.
Cea mai “sacra” lege a acestui pact este limitarea deficitului bugetar la 3% din Produsul Intern Brut. Potrivit estimarilor, Italia, Germania si Franta vor depasi in acest an sau in 2004 pragul, dupa ce Franta si Germania au realizat acest lucru inca de anul trecut. Multi economisti se tem ca mentinerea acestei limitari intr-o perioada nefasta va avea efecte negative asupra economiei din zona euro, a doua ca marime din lume. Comparativ, economia Statelor Unite ale Americii, cea mai mare pe plan mondial, va inregistra in acest an un deficit si mai mare decat in anii precedenti in incercarea de a-si recapata suflul din urma cu cinci-sase ani.
“In tarile in care guvernele incearca sa respecte cerintele pactului cresterea economica va avea de suferit”, considera Gustav Horn, economist la Institutul German de Cercetari Economice din Berlin. Pactul prevede o politica fiscala mai restrictiva – de obicei sub forma reducerii cheltuielilor bugetare sau cresterea impozitelor – in perioadele de crestere slaba, exact invers fata de ce are nevoie o economie pentru a se repune pe picioare, adauga Horn.
“Intregul Pact de Stabilitate este gresit din punct de vedere conceptual”, este de parere Peter Bofinger, economist in cadrul Universitatii din Wurzburg. Cheltuielile bugetare ar trebui restrictionate doar daca se dovedesc a fi inflationiste, iar cum inflatia este redusa in Germania, Italia si Franta, aceste state nu ar trebui sa fie penalizate pentru cresterea cheltuilelilor, spune el. Cele trei tari reprezinta impreuna trei sferturi din economia zonei euro si ele inregistreaza cele mai mici rate de crestere a PIB.
Evidentiind dificultatile pe care anumite economii le au in indeplinirea reglementarilor privind deficitul, Oficiul Federal pentru Forta de Munca din Germania va avea nevoie, probabil, de un sprijin de mai multe miliarde de euro din partea statului pentru a-si echilibra bugetul, in conditiile in care din ce in ce mai multi someri solicita cresterea ajutorului social. Iar bugetul de stat nu a creat nici un fel de provizioane pentru un astfel de transfer, astfel ca oficialii germani afirma ca mentinerea deficitului sub 3% din PIB va fi foarte dificila.
Regulile bugetare au fost create pentru a sincroniza cele 12 economii care au adoptat euro. Fara ele, Banca Centrala Europeana ar avea mari probleme in stabilirea unei politici monetare coerente, deoarece fiecare tara ar fi cheltuit dupa nevoi, ceea ce ar fi dus la cresterea inflatiei in unele tari in paralel cu scaderea acesteia in altele. Sustinatorii Pactului afirma ca utilizarea deficitului pentru cresterea economiei ar putea avea un efect contrar daca populatia isi va diminua cheltuielile de consum, ingrijorati fiind de faptul ca taxele vor fi marite pentru a acoperi deficitul.
Mai mult decat atat, daca unele state au esuat in tentativa de a reduce cheltuielile in perioadele de boom economic, este foarte greu de a respecta aceste limite cand economia este slabita de doi ani. Portugalia, de exemplu, a incalcat si ea regula de 3%.
Totusi, chiar si cei mai inversunati critici ai pactului sunt de acord ca liniile directoare pentru coordonarea politicilor fiscale sunt absolut necesare. Dar acesti economisti afirma ca pactul are nevoie de o revizuire majora si ca nu mai este prea mult pana cand Guvernele vor fi obligate sa-l refaca.
Unii oficiali europeni afirma, ca parere personala, ca sunt dispusi sa faca pactul mai flexibil, marind plafonul de 3%, desi schimbarea regulilor, intr-o perioada in care acestea sunt incalcate de patru state, ar putea afecta chiar credibilitatea tinerei uniuni monetare europene.
In ultimii ani, liderii europeni au avut nenumarate dispute pe tema unor reforme, insa certurile dintre unele state, refuzul de a ceda in cazul anumitor probleme nationale si recentul razboi din Irak au facut ca aceste reguli fiscale sa fie doar putin schimbate.
OECD: dobanzile trebuie sa cada in zona euro
Zona Euro are nevoie de o reducere semnificativa a ratelor dobanzilor pentru a stimula redresarea economica in regiune. Cu cat acest lucru se face mai rerede cu atat mai bine, crede Organizatie pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD).
Organizatia cu sediul in Paris a averizat asupra reducerii ritmului de crestere economica in zona euro. Potrivit OECD, este evident ca este nevoie de o reducere cu 0,5% a dobanzii de referinta care este in prezent de 2,5%.
Banca Centrala Europeana (BCE), adica singura institutie abilitata sa ia o astfel de decizie, se va intruni in doua saptamani pentru a analiza din nou posibilitatea reducerii dobanzilor.
In raportul sau bianual, OECD a redus drastic estimarea de crestere economica pentru zona euro in acest an, ridicand in schimb estimarile pentru evolutia economiei americane in anul 2004.
Jean Philippe Cotis, economistul sef al OECD, a sustinut ca “reducerea clara” a dobanzilor este justificata de “deteriorarea spectaculoasa” a finantelor publice din principalele tari europene dupa ani buni de risipa.
OECD a indicat ca reducerile dobanzilor in Statele Unite au fost “bine adaptate” situatiei economice. Pe de alta parte, organizatia si-a manifestat ingrijorarea fata de presiunile inflationiste din Marea Britnaie, unde ratele dobanzilor pe termen scurt vor trebui sa creasca anul viitor.
“Temerile privind pretul petrolului, precum si cele legate de evolutia razboiului, frica de terorism si epidemii, pierderea increderii in functionarea guvernarii internationale – si lista asa-numitilor factori geopolitici si psihologici poate continua” spune Cotis.
OECD a redus astfel previziunile pentru cresterea economica in zona euro de la 1,8% in luna decembrie a anului trecut la 1%. Estimarea pentru anul viitor a scazut la randul sau de la 2,7% la 2,4%. In acelasi timp, previziunile pentru evolutia economiei americane in acest an au fost diminuate de la 2,5% la 2,4%. In ceea ce priveste evolutia economiei americane anul viitor OECD a ridicat estimarile de la 3,6% in luna decembrie a anului trecut la 4%.
Revenirea economiei americane va fi determinata in principal, spune OECD, de cresterea graduala a investitiilor.
Estimarea privind cresterea economica in zona OECD (care cuprinde cele mai “bogate” 30 de tari) a fost redusa de la 2,2% in decembrie la 1,9%, in timp ce previziunea pentru anul viitor a fost mentinuta la 3%.
“Au existat divergenta din ce in ce mai puternice intre evolutiile economice ale membrilor OECD, divergente care trebuie stopate. Convergenta trebuie realizata prin reforme economice care care sa asigure o directie comuna pe termen lung pentru crestere” a mai spus Cotis.
Reformele ar trebui sa includa in primul rand reducerea somajului si cresterea productivitatii in Europa si Japonia. Reforma structurala a pietei muncii si a institutiilor care asigura protectia sociala vor permite Europei sa reziste cu mai mult succes unor socuri economice pe viitor.
“Europa nu a cunsocut acelasi boom ca America de Nord, dar a cunoscut aceleasi caderi” a adaugat Cotis.
Sfarsitul razboiului din Irak si protejarea campurilor sale petroliere a redus riscul unui soc determinat de evolutia pretului petrolului.
OECD a avertizat de asemenea ca Pneumonia Atipica – Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) va induce costuri importante regiunilor afectate din China si Hong Kong, cele mai afectate industrii fiind turismul si comertul.