Consiliul de Securitate ONU, profund divizat intre partizanii fortei impotriva Irakului si cei care vor continuarea inspectiilor s-a reunit ieri pentru a dezbate cu usile inchise proiectul de rezolutie care deschide calea unor eventuale operatiuni militare.
Textul elaborat de Statele Unite a fost prezentat luni, de Marea Britanie si este semnat si de Spania. In proiect se afirma ca Irakul nu a profitat de ultima sansa de a se dezarma in mod voluntar.
Ieri, inainte de inceperea dezbaterilor rezolutia nu beneficia decat de trei voturi sigure, probabil patru cu Bulgaria. Prin urmare, analistii apreciau ca ar obtine cu cinci voturi mai putin decat ar fi necesar pentru adoptare, in conditiile in care nu este clar daca Rusia va face sau nu uz de dreptul de veto.
Cat despre Franta, ministrul Afacerilor Externe Dominique de Villepin a apreciat, miercuri, ca raportul de forte din cadrul Consiliului de Securitate indeparteaza ipoteza unui veto.
Trei state – Franta, Rusia si Germania – au depus un memorandum sprijinit de China si Siria, in care recomanda continuarea si inasprirea inspectiilor, subliniind ca folosirea fortei nu trebuie sa fie decat o ultima optiune.
Cei zece membri nepermanenti ai Consiliului de Securitate, dintre care sase (Angola, Camerun, Chile, Guineea, Mexic si Pakistan) sunt susceptibili de a se alatura partizanilor razboiului, fac obiectul unei atentii sporite, incepand de luni, mai ales la nivel politic.
Marti, sustinatorii prelungirii inspectiilor le-au prezentat celor zece motivele atitudinii lor, iar miercuri a fost randul partizanilor fortei sa dea explicatii.
Potrivit unui diplomat dintr-o tara organizatoare a reuniunii de marti, “frontul celor 11 inca rezista”. Aceasta sintagma desemneaza, in afara celor cinci state a caror opozitie impotriva razboiului pare definitiva, alte sase tari care nu sunt la fel de inflexibile.
tarile “mici” curtate cu asiduitate de ambele tabere ar prefera totusi sa nu fie puse in situatia de a face o alegere ale carei consecinte pot fi grave.
Si asta cu atat mai mult cu cat George W. Bush a declarat, marti, ca decizia de a propune o noua rezolutie are importanta mai ales pentru Marea Britanie, intrucat el “nu crede ca este nevoie” de o a doua rezolutie pentru a declansa un razboi.
In ultimele zile s-au multiplicat apelurile pentru o atitudine unitara a Consiliului de Securitate, la fel ca si incercarile de compromis.
Vladimir Putin si George W. Bush au cerut elaborarea “unui plan de actiune in conformitate cu interesele comunitatii internationale” pe tema Irakului, a anuntat ieri Presedintia rusa, dupa o convorbire telefonica intre cei doi lideri.
Bush si Putin au avut o convorbire telefonica la initiativa presedintelui american, in cursul careia au convenit sa “dinamizeze activitatile din cadrul Consiliului de Securitate, pentru a elabora un plan de actiune conform cu interesele comunitatii internationale”, a anuntat Kremlinul, citat de agentia Interfax.
Cu o zi inainte, Vladimir Putin s-a intalnit la Kremlin cu cancelarul german, Gerhard Schroeder, si a calificat drept “inacceptabil” un eventual proiect de rezolutie care sa permita utilizarea fortei impotriva Irakului.
Irakul liber: o viziune a lui Bush
Presedintele american George W. Bush a prezentat miercuri seara in detaliu planul sau politic pentru Irak, considerand ca un regim democratic va fi un exemplu pentru alte state din zona si va da un imbold procesului de pace din Orientul Mijlociu. “Stabilitatea si unitatea irakiana nu sunt obiective usor de atins. (…) Oricare ar fi viitorul pentru care va opta poporul irakian, acesta va fi mai bun decat ceea ce a ales Saddam Hussein pentru el”, a afirmat Bush.
Aproximativ 64% dintre americani au declarat insa ca SUA au nevoie de aprobarea Natiunilor Unite pentru un razboi, in timp ce numai 31% au sustinut fara obiectii pozitia lui Bush, conform unui nou sondaj realizat de CBS News. Marea majoritate a americanilor (72%) au avertizat Departamentul de Stat ca trebuie sa tina cont de parerea aliatilor.
Acord parafat cu Turcia
Washingtonul si Ankara au incheiat acordul militar pentru desfasurarea de trupe americane pe teritoriul Turciei, in vederea unei interventii in Irak, insa un document global va fi semnat ulterior, a anuntat ieri ministrul turc al Apararii, Vecdi Gonul.
Circa 20.000 de soldati americani vor intra in nordul Irakului dinspre Turcia pentru a deschide un al doilea front impotriva regimului lui Saddam Hussein, a precizat la randul sau Recep Tayyip Erdogan, liderul partidului la putere in Turcia. Ei vor asigura suport logistic pentru trupele americane, a declarat el, intr-un interviu acordat postului de televiziune Kanal D. Turcia le-a cerut ieri cetatenilor sai sa paraseasca Irakul.
Blair risca sa isi piarda postul
Premierul britanic Tony Blair nu-si va modifica pozitia referitoare la Irak, in ciuda votului de neincredere din partea membrilor propriului sau partid, considera analistii politici. In conditiile in care mai mult de un sfert dintre deputatii laburisti au respins politica premierului privind Irakul, Blair risca sa isi piarda postul, spun ziaristii.
Financial Times estima ieri ca votul din Parlament nu-l va face pe Blair sa schimbe tonul in privinta Irakului. Statutul sau de lider va fi insa serios amenintat, daca un razboi va fi de durata sau se va solda cu multe pagube, spune ziarul, punct de vedere impartasit si de cotidianul The Independent. La randul sau, The Times scria ieri ca premierul britanic ar putea avea probleme importante daca nu-si pregateste partidul si pentru un razboi care nu va beneficia de sustinerea ONU.
Geoana: ONU trebuie sa decida
Ministrul de Externe, Mircea Geoana, a declarat ieri ca interesul Romaniei este ca ultimul cuvant in cazul crizei irakiene sa revina Consiliului de Securitate ONU. “Dezbaterile pe aceasta tema continua, in cadrul Consiliului de Securitate al ONU, intr-o maniera activa. Sunt cunoscute eforturile SUA, Marii Britanii, Spaniei si Italiei de a convinge jucatorii europeni si non-europeni pentru a se ajunge la un punct de vedere comun”, a afirmat seful diplomatiei.
Geoana a precizat ca negocierile care au loc sunt foarte importante pentru formularea unei pozitii a Romaniei, tara noastra avand un angajament si votul Parlamentului pentru o eventuala contributie la situatia din Irak.
“Cred ca este normal ca Romania sa manifeste consecventa si o anumita forma de solidaritate, pe care o manifesta in mod traditional”, a mai spus Geoana.