Parcurile eoliene reprezintă cel mai fierbinte domeniu de investiții al momentului, giganții energetici internaționali fiind aduși în România de unul dintre cele mai bune vânturi din Europa, dar mai ales de schema de sprijin pe care statul român este pe cale să o pună în aplicare și care prevede subvenții de peste 10 miliarde de euro pentru investitorii în energie verde în următorii zece ani.
Primele cinci parcuri ca dimensiune au fost realizate de companii mari, puține firme de talie mică reușind să reziste în cursa eoliană din cauza costurilor foarte mari pe care acest tip de proiecte le presupune.
CEZ (Cehia) a investit aproape 600 de milioane de euro în Fântânele, o comună dobrogeană care dintr-un anonimat total a ajuns pe prima pagină a ziarelor de business europene. Cehii sunt urmați de compania Energias de Portugal, care în afară de cei 139 MW care sunt deja funcționali, în luna septembrie va mai avea încă 69 MW.
Italienii de Enel au depășit încă de luna trecută pragul de 100 MW instalați în vânt, iar până la finalul acestui an ar mai putea ridica un parc de 70 MW. Petrom, cea mai mare companie din România, face deja probele la parcul eolian de la Dorobanțu, ButanGas a terminat parcul eolian de 25 MW, iar Martifer a început să se miște la Babadag.
Au creat 1.200 de locuri de muncă
“În medie, pentru un MW în parcuri eoliene se ia în calcul o investiție de 1,7 milioane de euro. Tot la fiecare MW instalat în parcuri eoliene se formează circa 1,7 locuri de muncă, potrivit statisticilor europene. Vorbim practic de investiții de peste 1,2 miliarde de euro în primele zece parcuri eoliene ca mărime și de 1.200 de locuri de muncă formate”, explică Dana Duică, directorul executiv al Asociației Române pentru Energie Eoliană (AREE), organizație care este formată din reprezentanți ai celor mai mari producători europeni de energie eoliană, constructori de echipamente sau case de avocatură.
Potrivit datelor transmise de Transelectrica, cele mai mari parcuri eoliene ridicate de la începutul acestui an sunt proiectele realizate de Energias de Portugal, 69 MW la Peștera, ButanGas cu 25 MW și Petrom cu 45 MW. În total, primele zece parcuri eoliene ca mărime care funcționează în prezent în România ar produce curentul necesar alimentării pentru un an a circa 800.000 de gospodării. În general, comparativ cu formele convenționale de producere a energiei electrice, un parc eolian nu funcționează într-un an decât la o treime din capacitate, ținând cont de caracterul incontrolabil al “combustibilului” care în acest caz este vântul.
“La sfârșitul acestui an estimăm că vor fi instalați în parcuri eoliene peste 1.118 MW”, spun reprezentanții Transelectrica.
Semnarea de noi contracte, temporizată
Transportatorul național de energie electrică a precizat însă în urmă cu o lună că din cauza volumului foarte mare de solicitări, a apăsat pedala de frână pentru semnarea contractelor care le permit “morilor de vânt” să intre în rețea. “Semnarea contractelor nu este suspendată, este temporizată din cauza volumului foarte mare de solicitări și a volumului mare de documente care trebuie verificate la fiecare dosar”, au spus la acea dată reprezentanții Transelectrica.
După semnarea contractelor de racordare la rețea, investitorii în eoliene pot să înceapă construcțiile, având practic asigurat un loc în sistem după finalizarea lucrărilor. În ultimii doi ani însă anunțurile de investiții în proiecte eoliene au explodat, “morile de vânt” devenind un subiect la fel de fierbinte ca tranzacțiile de pe piața imobiliară din anii de creștere economică.
Pe lista marilor proiecte care sunt destul de aproape de momentul finalizării sunt cei 69 MW ai Energias de Portugal de la Cernavodă și încă 70 MW pe care Enel îi face într-o localitate dobrogeană.