Este oficial: zona euro este in recesiune. Anuntul privind declinul economiei franceze in al doilea trimestru, cu 0,3%, a revizuit calculele Biroului de Statistica a Uniunii Europene, care estimeaza ca economia tarilor care au adoptat moneda unica a scazut cu 0,1% in aceasta perioada.
Pe pietele financiare, efectul a fost imediat: euro a scazut ieri cu 1% fata de moneda americana, trecand prin paritatea de 1,099 dolari. Cum va fi insa influentata economia romaneasca de aceste evolutii?
“Este putin probabil ca economia romanesca sa fie capabila sa se miste in continuare semnificativ mai rapid decat economia europeana fara cresteri substantiale de eficienta. Aceasta ar presupune o dezvoltare puternica a sectorului privat, cresterea volumului investitiilor straine directe si o restructurare curajoasa a sectorului de stat”, spune Radu Craciun, senior analist la ABN Amro Bank Romania.
Intarirea dolarului in raport cu euro pe pietele externe s-a propagat imediat ieri si pe piata de la Bucuresti, unde euro a coborat pana la 37.000 de lei, iar dolarul a urcat rapid de la 33.398 lei la 33.618 lei.
Banca Nationala a calculat un curs de schimb de 37.005 lei pentru un euro, in scadere cu 100 de unitati fata de sedinta precedenta.
“Pentru acele tari din Europa Centrala si de Est ale caror monede nationale nu sunt legate de euro, deci si Romania, intarirea euro din 2002 a atenuat impactul negativ al situatiei economice din UE. Un euro mai puternic a dus la o crestere de competitivitate si a cosmetizat PIB-ul raportat in dolari. Incepand cu 2003 si mai ales in 2004 cand se asteapta un declin al monedei unice, aceasta influenta pozitiva va disparea”, mai spune Radu Craciun.
Eugen Radulescu, analist economic, fost presedinte al Bancii Agricole, crede ca recesiunea prin care trec marile economii europene “s-a dovedit ca nu a avut un impact negativ asupra economiei romanesti”, pentru ca economia romaneasca este prea mica in raport cea din zona euro.
“Trebuie sa fim constienti ca noi am intrat pe niste nise mult prea reduse ca importanta pentru ei, pe nise care detin ponderi mult prea mici in economiile lor. Cat despre un impact asupra investitiilor directe care ar putea veni in Romania din acele directii, sa fim realisti. Investitiile lor directe pe piata romaneasca nu sunt de anvergura, nu au semnificatie mare pentru ei”, spune Radulescu.
Radu Craciun crede ca recesiunea din zona euro s-ar putea chiar transforma intr-un avantaj. “Din punctul de vedere al investitiilor straine directe, cred ca situatia economica din UE are atat influente negative cat si pozitive. Exista investitori care si-au amanat deciziile de investitii in strainatate in timp ce altii, care activeaza in industrii cu costuri de realocare relativ mici, au decis ca pot face fata mai bine situatiei prin mutarea operatiilor in zone cu costuri operationale mai mici”, a spus Craciun.
Euro a pierdut teren si in fata monedei japoneze, cotatia modificandu-se de la 131,3 yeni pe unitate la 129,53 yeni pe unitate – cea mai mica valoare inregistrata din data de 15 iulie.
Economia Germaniei s-a contractat cu 0,1% in trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale anului. Dupa reducerea PIB cu 0,2% in perioada ianuarie-martie, datele marcheaza cea de-a doua data in ultimii doi ani cand Germania a intrat in recesiune – definita in mod obisnuit prin doua trimestre consecutive de scadere a PIB. PIB italian a scazut in trimestrul al doilea cu 0,1%, comparativ cu intervalul similar din 2002, dupa un declin de 0,1%, in primele trei luni ale anului. Guvernul Elvetiei a estimat prima contractie anuala a economiei nationale din ultimul deceniu, pe masura ce recesiunea de peste granita, din Germania si Italia, a redus cererea pentru exporturi, sector ce contribuie cu aproape jumatate la produsul intern brut al tarii.
“Elvetia are o problema in ceea ce priveste relatiile cu celelalte economii nationale si nivelul zero este cel de crestere reala pentru urmatoarele sase luni sau chiar un an”, spune Rolf Biland, manager de fonduri la Zurich. “Chiar redresarea de la minus 0,3% la crestere zero ar fi o ameliorare a situatiei”, a adaugat Biland.
Autoritatile de la Bruxelles au cautat solutii pentru relansarea cresterii in regiune, unii oficiali solicitand relaxarea regulilor bugetare prevazute in Pactul de Stabilitate si Dezvoltare al Uniunii Europene. Germania si Franta, cele mai mari economii ale zonei euro, au incalcat deja limita de 3% din PIB stabilita pentru deficitul bugetar. Alaturandu-se eforturilor, Banca Centrala Europeana a redus ratele dobanzilor si a cerut guvernelor din zona euro sa puna in practica reforme structurale pentru stimularea cresterii economice. oana.nuta@zf.ro ; dorin.oancea@zf.ro