O situatie banala: oamenii arunca la gunoi lucrurile care nu le mai sunt folositoare. In tarile mai civilizate, aruncatul la gunoi este in majoritatea cazurilor similar cu reciclarea.
In Romania, reciclarea este o notiune cu conotatii nu tocmai placute- conotatii castigate in multe decenii – dar care ar trebui din nou invatat. Mai ales in perspectiva europeana care se arata la orizontul lui 2007. Si ar mai trebui invatat, tot de la occidentali, cum se pot face afaceri din reciclarea produselor. Spre exemplu, a calculatoarelor si altor echipamente de tehnica de calcul.
Romania nu are inca atat de multe calculatoare, imprimante sau copiatoare incat sa ne facem griji cum le reciclam. Cam aceasta ar fi concluzia pe care Ziarul Financiar a tras-o in urma intervievarii unui numar de companii care fabrica si vand astfel de produse dar si a autoritatilor din domeniu. Ca urmare nici nu poate fi vorba de un business de reciclare a echipamentelor de tehnica de calcul in Romania. Deocamdata.In Romania nu se recicleaza computere ci se refolosesc la maximum, pana isi dau duhul, sunt de parere majoritatea celor care activeaza in aceasta industrie. E ste o sete atat de mare de tehnica de calcul incat in momentul in care o organizatie se decide sa-si modernizeze parcul IT, echipamentele invechite sunt donate acelor institutii care nu au trecut inca pragul lumii digitale. #leadend#Ce fac insa vanzatorii de computere si componente cu unele produse ramase pe stoc? “Le dam o noua viata. Componentele uzate moral le-am folosit pentru asamblarea unor computere pe care le-am donat apoi catorva scoli. Un Pentium II nu-l mai putem vinde acum in magazin dar e de mare folos unor elevi care invata sa navigheze pe Internet, spre exemplu”, spune Teo Paduraru, unul dintre fondatorii firmei de retail de tehnica de calcul Best Computers.Si totusi, in Romania au existat calculatoare si acum 30 de ani. Ce s-a intamplat cu ele? Au ajuns piese de muzeu ori de colectie sau au fost pur si simplu aruncate ori depozitate undeva. “Nimeni nu recicleaza altceva in Romania decat cartuse de imprimante sau de copiatoare”, crede Teo Paduraru.Flamingo Computers a ales alta varianta: upgrade-ul la componentele sau calculatoarele pe care firma le-a vandut in trecut. Stiind ca romanul este “strangator”, Flamingo a estimat cantitatea mare a sistemelor de calcul depasite si neproductive si in acest sens a perfectionat continuu programele de upgrade, oferind posibilitatea de a inlocui componentele uzate moral cu unele ingloband tehnologii noi, clientul platind diferenta de pret, spune Eduard Samson, vicepresedinte Flamingo Computers.De altfel, multi alti retailisti de echipamente de tehnica de calcul au adoptat aceasta solutie. Ce fac insa firmele cu calculatoarele sau mai bine zis componentele pe care le strang prin procesul de upgrade si care, in cele mai multe cazuri sunt inutilizabile?“Lipsa ofertei de reciclare a componentelor/echipamentelor electronice de pe piata romaneasca a condus la solutia depozitarii acestora, o parte fiind preluata de firme de depanare care pot refolosi componentele electronice functionale”, explica Eduard Samson.
Intertitlul : “Materia prima” lipsesteSa dea romanii oare cu piciorul la un business care ar putea aduce bani frumosi? Lucrurile nu stau chiar asa. Pentru a face bani din recuperarea materialelor folositoare din calculatoare sau alte echipamente de tehnica de calcul vechi ai nevoie de un flux continuu de “materie prima” (componente care nu mai pot fi folosite deloc) iar acum, in Romania, nu prea se pune problema existentei acestora.“In zece ani, probabil ca va aparea o societate, fie guvernamentala, fie privata dar care, cu finantare europeana, care se va ocupa de reciclarea echipamentelor IT”, afirma, optimist, Teo Paduraru.Majoritatea vendorilor sunt de acord ca, pentru un proiect mai amplu in acest sens, initiativa ar trebui sa apartina autoritatilor. Ce zic autoritatile? “Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei incurajeaza initiativele de tipul reutilizarii tehnicii de calcul, concretizate prin redistribuirea in teritoriu a acesteia.”
Intertitlu: Lectiile Occidentului
In Vest lucrurile stau cu totul altfel. Dupa ce s-au trezit cu tone de computere aruncate in locuri in care nici nu te gandesti, americanii au sugerat producatorilor ca ar fi bine sa se ocupe si de strangerea “e-gunoaielor”. Mai de voie mai de nevoie, producatorii s-au conformat si au transformat reciclarea tehnicii de calcul dintr-o obligatie intr-o afacere adiacenta celei de baza dar care aduce venituri suplimentare frumusele la ora actuala.Mai mult, aceasta politica a permis marilor producatori sa scorneasca o noua unealta de marketing: echipamentele produse din materiale reciclate. De altfel acesta este, in opinia unor actori din piata de profil, si unul dintre cele mai eficiente modele de reciclare. “A spune ca o mare parte a imprimantelor, computerelor, carcaselor etc. provin din materiale reciclate poate fi un punct in plus pentru cel care vinde. Consumatorul occidental e inclinat sa cumpere produse -verzi- ”, explica Teo Paduraru.
Intertitlu: HP a ajuns la 1,8 milioane kg pe lunãHewlett-Packard a pus la punct un program foarte amplu de reciclare a produselor (de la cartuse pana la hardware) indiferent de provenienta lor. In fiecare luna, centrele de reciclare HP din intreaga lume proceseaza peste 1,8 milioane de kilograme de produse IT, stranse de la consumatori (firme sau persoane fizice) sau rezultate din insasi activitatea companiei.Programul de returnare a echipamentelor iesite din uz include atat produse HP cat si cele fabricate de alte companii. Pe lista produselor reciclabile se numara imprimantele, scanerele, faxurile, computerele, serverele, monitoarele, perifericele (mouse-uri, tastaturi), organizatoarele personale si componentele externe (cabluri). HP nu primeste in scopul reciclarii alte echipamente electronice cum ar fi video-player-ele, televizoarele sau unitatile de citit DVD-uri si nici monitoare cu ecranul spart.Dupa strangerea lor, echipamentele sunt evaluate. Cele functionale care indeplinesc anumite criterii si pot fi reutilizate sunt donate unor fundatii sau organizatii caritabile. Celelalte echipamente intra in procesul de reciclare.Apelarea la serviciul HP poate fi facuta si online, pe site-ul firmei, echipa. Una dintre conditii este aceea ca echipamentele trebuie impachetate inainte ca echipele HP sa vina sa le ridice de acasa sau de la sediul firmei. In plus, cei care vor sa scape astfel de computerul de acasa sau imprimanta de la birou trebuie sa se pregateasca sa scoata ceva bani din buzunar.Costul pentru fiecare tara in care serviciul de recilare HP este disponibil poate fi aflat tot de pe site-ul companiei. Spre exemplu, in Marea Britanie, ca sa returnezi la HP o cutie cu echipamente in greutate de maximum 30 kg trebuie sa platesti intre 35 si 45 de lire sterline inclusiv TVA.. In Franta, “kit”-ul pentru recuperarea de hardware costa intre 50 si 54 de euro. Pentru volume mai mari, se pot negocia si tarife mai mici. Programul nu este inca disponibil si in Romania.Programul de reciclare a cartuselor pentru imprimante a debutat in 1991 iar de atunci au fost recuperate 68 de milioane kg de cartuse LaserJet. Numai anul trecut au fost reciclate peste 10 milioane de cartuse LaserJet in intreaga lume. In prezent, programul de reciclare a cartuselor HP este disponibil in 48 de tari.Pentru a convinge consumatorul sa dea bani pentru a trai intr-o lume mai curata, HP s-a gandit ca, in Statele Unite sa faca reduceri de 100 de dolari la cumpararea unui nou produs de pe site-ul hpshopping.com tuturor celor care au participat la programul de recuperare de hardware in luna aprilie.
Intertitlu: Dell reduce preturileDell si IBM au si ele propriile programe de recuperare si reciclare a echipamentelor de tehnica de calcul. Daca despre programul initiat de IBM nu s-au mai auzit noutati cam de mult timp, Dell a anuntat noi reduceri la tarifele percepute pentru Asset Recovery Service. Deocamdata pentru Statele Unite, pretul pentru fiecare unitate reciclata a fost redus la 49,95 $, suma cu aproape 50% mai mica decat cea practicata anterior. Serviciul Dell poate fi si el comandat online, de pe site-ul companiei, in momentul in cumpararii unui nou computer.Chiar daca tarifele pentru mutarea calculatorului din pod in camionul unuia dintre producatori sunt destul de piperate (cel putin raportate la standardele noastre), americanii nu sunt deloc reticenti la programele de acest gen.”Clientii au doua preocupari principale: sa-si protejeze datele confidentiale si sa scape de echipamentele invechite respectand legea”, explica Ken Hashman, vicepresedinte la Dell.Cand Dell recicleaza un computer, hard-discul acestuia este rescris de trei ori iar compania va garanta ca datele au fost sterse de pe el.Spre deosebire de HP, Dell nu recicleaza echipamentele in propriile fabrici ci in cele ale partenerilor sai din acest program.Reciclarea devine cu atat mai importanta cu cat numarul companiilor care detin echipamente ce nu mai pot fi utilizate se mareste de la un an la altul. Un sondaj efectuat de compania Dell in randul a 900 de firme a relevat faptul ca aproape 80% dintre acestea au in depozite computere vechi.”Nici un computer nu ar trebui aruncat pentru ca in fiecare exista multe materiale valoroase inclusiv metale pretioase care pot fi recuperate”, spune Kate Krebs, director executiv in cadrul Coalitiei Nationale pentru Reciclare a Statelor Unite.Dell desfasoara astfel de programe de reciclare si in alte tari si, conform declaratiilor oficiale, intentioneaza sa le extinda inclusiv in Europa si Asia.
Intertitlu: Tariful IBM: 30 $Programul creat de IBM, PC Recycling Service, propunea la un moment dat utilizatorilor sai returnarea de computere plus monitoare, imprimante si periferice contra sumei de 29,99 $ inclusiv transportul. Reciclarea se producea, ca si in cazul Dell, intr-un centru partener. Echipamentele sau componentele care mai puteau fi folosite urmau sa fie donate.Statistici mai vechi aratau ca, in 1999, IBM reciclase peste 54 milioane de kg de computere si componente.
UE: Producatorii platesc pentru reciclare
Chiar daca nu e cazul deocamdata sa ne facem griji in privinta asa-numitului “gunoi electronic” (in engleza suna mai frumos, e-waste), intrarea in Uniunea Europeana presupune si respectarea legilor comunitare.
Deocamdata autoritatile autohtone nu stiu sa ne spuna si daca, incepand cu 2007, vom fi obligati sa nu mai aruncam la gunoi monitoarele calculatoarele sau imprimantele iesite din uz. Nu stiu sa ne spuna nici cum ar putea fi initiat un program pentru evaluarea tehnicii de calcul folosite si eventual reciclarea celei care nu se inscriu pe lista produselor reutilizabile.
Uniunea Europeana a emis recent directiva cunoscuta printre specialisti cu prescurtarea WEEE (waste electrical and electronic equipment) care se aplica atat echipamentelor de tehnica de calcul cat si produselor electrice si electronice cum ar fi televizoarele, frigiderele, aspiratoarele, ventilatoarele sau masinile de cusut.
Pentru e-gunoiul provenit din locuintele aflate pe teritoriul UE, tarile membre trebuie sa se asigure ca, pana la data de 13 august 2005, sistemele legislative proprii sunt astfel intocmite incat sa permita returnarea produselor gratuit. Cu alte cuvinte, posesorul unui calculator vechi nu va mai fi nevoit sa plateasca pentru acesta sa fie inclus intr-un program de reciclare. Anul trecut statisticile aratau ca numai 10% din produsele electrice de care se debaraseaza europenii sunt reciclate.Directiva mai prevede ca strangerea produselor se va face in locuri publice special amenajate dar ca producatorii isi pot organiza si ei propriile programe de preluare a gunoiului electronic livrat de persoanele individuale.Producatorii vor plati pentru finantarea colectarii si reciclarii produselor. Presa britanica scria inca din 2002 ca directiva Uniunii Europene ar urma sa se aplice unui numar de 10.000 de producatori si scoata din buzunarele acestora nu mai putin de un miliard de lire sterline in fiecare an. Alte cinci miliarde de lire sterline ar fi necesare pentru reciclarea echipamentelor care au fost deja aruncate si care sunt depozitate in diverse locuri de pe teritoriul UE.Potrivit unor surse din industrie, cheltuielile cu reciclarea se vor reflecta mai mult ca sigur in pretul produselor care fac obiectul acestei directive. Cresterea ar putea fi chiar si de 10-15%, afirma un reprezentant al Federatiei pentru Industria Electronica din Marea Britanie.Comisia Europeana apreciaza insa ca majorarea preturilor la produsele electronice nu ar trebui sa se faca cu mai mult de 3%, ca urmare a implementarii WEEE.
Conform Silicon Valley Toxic Coalition, unul dintre suporterii americani ai reciclarii gunoiului electronic:? trei miliarde de computere vor deveni inutilizabile in urmatorii cinci ani;? mai putin de 10% dintre produsele high-tech sunt in prezent reciclate;? in 1998, numai 6% dintre computerele abandonate au fost incluse intr-un astfel de program desi peste 90% din componentele lor puteau fi reciclate;dintre cele 1.000 de materiale utilizate la fabricarea calculatoarelor, cateva sute (matele, gaze, acizi, aditivi plastici) prezinta un grad inalt de toxicitate.