Datoria externă pe termen scurt a băncilor a scăzut în primul semestru cu aproape un miliard de euro, până la 6,4 mld. euro, o ajustare similară înregistrându-se și comparativ cu valoarea din iunie 2011, potrivit datelor detaliate publicate de BNR pentru al doilea trimestru din 2012.
Față de primul trimestru din acest an scăderea datoriei externe pe termen scurt a băncilor a fost în T2 de aproximativ 800 mil. euro.Atât analiștii, cât și autoritățile au admis că România se confruntă cu riscul ca străinii să repatrieze capital, iar unul dintre canalele cele mai periculoase pentru economie este reducerea expunerii băncilor din zona euro. Concret, este vorba de riscul ca băncile străine să nu reînnoiască liniile de finanțare destinate filialelor locale care ajung la scadență. Băncile din zona euro acoperă peste 80% din piața locală, grade ridicate de dependență fiind înregistrate în raport cu grupurile austriece și cu cele elene, unele dintre acestea controlând bănci cu impact sistemic.
Totuși, Bas Bakker, șeful departamentului FMI pentru Europa Emergentă, și Christoph Klingen, adjunctul său, au arătat recent că băncile par să fi încetinit ritmul reducerii activelor din bilanț și al creditării la subsidiarele din Europa de Est în al doilea și al treilea trimestru, datorită injecțiilor de lichiditate efectuate de Banca Centrală Europeană și a discuțiilor la nivelul grupului Inițiativa de la Viena, potrivit Bloomberg.
Posibila retragere a finanțărilor primite de băncile locale de la grupurile străine de care aparțin, într-un mod rapid și haotic, a reprezentat una dintre temerile cele mai mari ale BNR. Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, spunea în vară că banca centrală a sesizat mai multe cazuri în care bănci-mamă ale unor instituții de credit locale nu reînnoiesc linii de finanțare ajunse la maturitate.
Marile bănci europene au fost supuse unor presiuni mari de recapitalizare, iar piața românească are o mare problemă de atractivitate din cauza profilului de risc ridicat, cu o rată a creditelor neperformante de circa 17% la jumătatea anului, și a cererii foarte slabe pentru credite noi. Până la 30 iunie 2012, mai multe bănci din Uniunea Europeană au fost obligate să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de 9%, măsura impunând majorări de capital.
Prima jumătate a lui 2012, dar și ultimele luni, au arătat o tendință de scădere a sumelor păstrate de străini în băncile locale, fenomen legat direct de așa-numitul proces de dezintermediere la care au recurs băncile europene pentru reducerea necesarului de capital.
Cea mai mare parte a capitalurilor băncilor – fonduri de nivel 1 – sunt în România sub forma capitalului subscris și vărsat, care nu poate fi în principiu retras, fiind posibilă doar retragerea împrumuturilor subordonate – capitaluri de nivel doi – care sunt în proporție extrem de mică față de fondurile de nivel 1.
Deși în scădere, cea mai mare parte a datoriei externe pe termen scurt rămâne în contul băncilor, care în anii de boom aduceau fonduri de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanța acordarea de credite pe plan local. Finanțările pe termen scurt erau preferate datorită costurilor foarte mici, ceea ce conferea un avantaj în lupta pentru cotă de piață.
Ce s-a întâmplat cu datoria externă totală
Datoria externă totală pe termen scurt a ajuns la sfârșitul lunii iunie la 21,3 mld. euro, în scădere cu 1,5 mld. euro față de nivelul de la sfârșitul anului trecut, de 22,8 mld. euro. La sfârșitul anului 2008, datoria externă pe termen scurt a fost principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi, depășind 24 mld. euro. Stocul de datorie pe termen scurt de la sfârșitul lunii iunie era acoperit de circa 1,5 ori de rezerva valutară a BNR. Datoria externă pe termen scurt reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci și companiile private care trebuie returnate în următoarele 12 luni. Datoria externă totală a urcat la jumătatea anului la 99 mld. euro, cu jumătate de miliard de euro peste nivelul de la finele anului 2011.
Cât s-au îndatorat companiile și Guvernul
În cazul companiilor se observă o reducere a îndatorării pe termen scurt în prima jumătate a anului, cu aproape 300 mil. euro, compensată de o majorare cu o sumă comparabilă a datoriei pe termen mediu și lung. Pe total, îndatorarea externă a companiilor a scăzut în primul semestru cu 55 mil. euro.
Pe componenta îndatorării statului se constată o majorare a împrumuturilor pe termen lung cu 1,2 mld. euro, în primul semestru, la 21,6 mld. euro, în timp ce împrumuturile pe termen scurt au scăzut cu 270 mil. euro.