Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR) cere demisia ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse, Paul Pacuraru, pe care il acuza de inconsecventa si politicianism.
Liviu Dragnea, presedintele Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania, a declarat ca la adunarea generala a UNCJR desfasurata, vineri, la Mamaia, s-a adoptat un document de pozitie in care se cere demisia ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse, Paul Pacuraru, care sustine reducerea cu 10% a personalului din sectorul bugetar.
“Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania isi exprima in mod public dezaprobarea fata de declaratiile ministrului Paul Pacuraru privind reducerea cu zece la suta a numarului de angajati din sectorul bugetar si solicita demisia ministrului Paul Pacuraru.
Declaratiile sale, facute in urma cu o saptamana demonstreaza inconsecventa si politicianism, fapt inacceptabil pentru un membru al Guvernului Romaniei. Daca la inceputul vizitelor de lucru a declarat ca reducerea nu se refera la functionarii publici, ci la personalul bugetar, care este mai numeros, domnia sa a sfarsit prin a lansa atacuri impotriva autoritatilor locale si judetene, spunand ca va propune Guvernului concedierea a 20.000 de functionari publici”, a afirmat presedintele UNCJR.
Acesta este de parere ca “ministrul Pacuraru fie nu stapaneste notiuni elementare de administratie publica, fie face eforturi de a distrage atentia opiniei publice de la problemele reale cu care se confrunta societatea romaneasca”.
Liviu Dragnea a facut precizarea ca motivatia prezentata, cum ca aceasta masura ar ajuta la asigurarea fondurilor necesare maririi pensiilor, este anulata de faptul ca in urma cu doua saptamani, ministrul Paul Pacuraru a semnat impreuna cu premierul Calin Popescu-Tariceanu hotararile de Guvern privind reorganizarea administratiei publice, marind numarul functiilor de conducere de la 12.000 la 21.000 de locuri.
“Probabil ca economia pe care ministrul Pacuraru doreste sa o faca prin concedierea a 20.000 de simpli functionari publici va folosi la plata salariilor celor 9.000 functionari publici cu functie de conducere, care au in principiu un salariu cel putin dublu fata de primii. Masurile propuse de domnia sa contravin principiilor autonomiei locale si este imperios necesar ca Guvernul sa accepte ca o autoritate locala sau judeteana are dreptul de a-si stabili numarul de functionari necesari, precum si grilele de salarizare”, este de parere Liviu Dragnea.
Presedintii de consilii judetene cred ca impunerea fortata a unor grile de salarizare “vadit defavorabile” autoritatilor locale are drept consecinta dificultatea atragerii catre acest sector a specialistilor de care este nevoie, care prefera sa lucreze in sectorul privat unde pot obtine venituri cel putin de cinci – sase ori mai mari, Liviu Dragnea dand in acest sens exemplul profesiei de arhitect.
FMI: numarul salariatilor a crescut in sectorul public in detrimentul celui privat
Ritmul de crestere a salariilor din sectorul public este necorelat cu tinta de inflatie de 4 procente pentru sfarsitul anului 2007 (care scade la 3,8 procente pentru sfarsitul anului 2008), comentau pe 19 iulie in ZF Costas Christou, economist in cadrul Departamentului Europa al FMI, si Juan J. Fern?ndez-Ansola, reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria. Anul trecut, in unele sectoare publice, salariile au crescut in doua etape, cu o medie de 15 procente. Anul acesta salariile cresc in trei etape, in medie cu 20 de procente. Intr-adevar, politica salariala in sectorul public romanesc sta la baza unor anomalii privind structura salariilor, spun oficialii FMI. Dupa ce au fost aproape dublate in 2004, salariile din administratia publica erau, la sfarsitul lui 2006, aproximativ de doua ori salariul mediu. Prin comparatie, in Germania, salariile din sectorul public sunt apropiate de medie, iar in Cehia sunt cu 10 procente sub salariul mediu pe tara, afirma reprezentantii FMI. Pe de alta parte, spun ei, chiar daca productivitatea sectorului public este greu de cuantificat, ar fi totusi dificil de argumentat ca eficienta sectorului public in Romania – masurata prin calitatea serviciilor publice – a crescut semnificativ in ultimii ani. In plus, exista temerea propagarii cresterii salariale excesive din sectorul public catre sectorul privat. Cresterea accentuata a salariilor din sectorul public a pus presiune pe salariile din sectorul privat, iar analizele statistice arata ca in ultimii 5-6 ani cresterile salariale din domeniul public au afectat sectorul privat, potrivit reprezentantilor FMI. Mai mult, afirma acestia, daca ne uitam la angajarea fortei de munca, observam ca numarul total de salariati a crescut in sectorul public in detrimentul sectorului privat, pe o piata rigida a fortei de munca. In limbajul economic se spune ca nivelul angajarii in sectorul public a exercitat presiune asupra nivelului angajarii in sectorul privat.