Examinat saptamÃ¥na aceasta de catre Adunarea Nationala din Franta, planul Borloo pentru serviciile personale propune schimbari fundamentale pentru segmentul de servicii oferit de bone, menajere sau gradinari, scrie Le Figaro. Refoma este initiata pentru a aduce la suprafata platile “la negru” facute catre furnizorii de servicii personale.
Planul respectiv propune lansarea, in ianuarie 2006, a unor bonuri numite Cesu (cec pentru acoperirea serviciilor universale), de tipul bonurilor de masa. Aceste bonuri vor fi oferite de companiile franceze angajatilor lor.
“Intreprinderea va emite, spre exemplu, un bon Cesu de 100 de euro pe numele unui salariat, care va plati doar 25 sau 30 de euro din valoarea lui. Restul de 70-75 de euro va fi acoperit de catre firma emitenta. Cu acest bon Cesu, beneficiarul va putea plati serviciile unei bone, ale unei menajere sau va plutea achita costurile unor cursuri scolare la domiciliu”, spune Maxime Aiach, presedintele firmei Acadomia, care ofera cursuri scolare particulare. Cesu va deveni astfel un mijloc de plata.
Insa, datorita unui amendament acceptat de deputati, acest tip de bon va fi susceptibil sa ia chiar forma unui virament. El va putea tine, de asemenea, locul unei fise de plata sau al unei decontari de cheltuieli sociale, la fel ca cecurile pentru acoperirea serviciilor existente la momentul actual in Franta.
Nu se stie, totusi, daca intreprinderile franceze vor acepta sa emita astfel de bonuri. Maxime Aiach sustine ca este in interesul lor sa fie de acord cu planul Borloo deoarece bonurile Cesu nu sunt supuse taxelor pentru asigurari sociale si nici impozitului pe venit. In orice caz, daca planul va avea succes si multe firme vor accepta sa emita astfel de bonuri, cererea la tipul de servicii la care ele se refera va creste semnificativ. Planul ar putea fi sustinut si de alte colectivitati locale, care se vor arata de asemenea interesate in avantajele pe care Cesu le ofera atåt salariatilor, cåt si intreprinderilor emitente. Casele de pensii, care ar putea emite bonuri Cesu pentru plata serviciilor de intretinere a locuintei batrånilor, sunt un exemplu in acest sens.
A doua parte a planului Borloo consta in sprijinirea sectorului de servicii in apropierea cererii de oferta. Acest aspect se refera la faptul ca vor fi infiintate multe firme dedicate serviciilor personale in urma punerii in aplicare a planului Borloo.
In unele cazuri va fi vorba de site-uri de Internet, precum cel promis de Fepem (Federatia Nationala a Angajatorilor Particulari). Alteori, aceste firme vor lua forma unor servicii de informare prin telefon, la care clientii vor putea apela pentru a fi pusi in legatura cu angajatul care ii intereseaza.
Bancile au inceput deja sa faca oferte de acest gen. Spre exemplu, Credit Mutuel, ADMR (asociatie care propune servicii de menaj, ingrijire copii etc.) si AG2R au anuntat crearea unui serviciu comun de prestare de servicii la domiciliu pentru cei 15 milioane de clienti pe care ii au impreuna. Dar aceste servicii comune vor face doar legatura intre clienti si firmele care presteaza servicii personale.
“Bancile si companiile de asigurari studiaza cum sa integreze propunerile din cadrul planului Borloo in ofertele lor”, declara Anne Julou-Daudin, director de marketing si comunicare la compania de asigurari Mondial Assistance. Totusi, unele astfel de grupuri au descoperit aceasta piata cu mult timp inaintea lansarii programului respectiv.
Spre exemplu, Martin Vial, director general al grupului Europ Assistance, spune ca sectorul de intermediere bancara a serviciilor personale reprezinta astazi 12% din cifra de afaceri obtinuta de filiala franceza a companiei pe care o conduce. “Ne propunem ca, pÃ¥na in 2010, procentul sa se ridice la 30% la nivel mondial”, spune el.
Ce presupune planul Borloo de scutire partiala de la plata cotizatiilor sociale
Intreprinderile si asociatiile publice sau subventionate de stat pot beneficia de o scutire totala de la plata cotizatiilor sociale patronale pentru salariatii platiti prin intermediul unor bonuri numite Cesu. Scopul scutirii respective de taxe este scaderea pretului la serviciile personale si cresterea competivitatii. De cealalta parte, particularii care beneficiaza de astfel de servicii la domiciliu la care apeleaza in mod direct sau prin intermediul unei asociatii mandatoare au mai putine avantaje. Lor li se acorda o reducere de aproape 50% a taxelor sociale patronale, dar numai daca acestea sunt calculate in functie de salariul real varsat al angajatului. “Astazi, majoritatea angatorilor si a angajatilor opteaza, printr-un acord nescris, pentru o cotizatie minima, egala cu salariul mediu pe economie, prevazut prin lege”, explica Marie Beatrice Levaux, presedintele Federatiei Nationale a Angajatorilor Particulari. Intreprinderile au astfel cheltuieli sociale mai mici, iar salariatii primesc o remuneratie mai mare, scutita de impozite. Dar aceasta solutie este in detrimentul angajatilor, care, cu cÃ¥t nu platesc mai mult timp taxele de asigurare sociala, cu atÃ¥t vor primi un venit mai mic in momentul iesirii la pensie. Reforma vrea sa stabileasca salariul real varsat drept baza de impozitare. “Este pentru prima data cÃ¥nd se propune reducerea cotizatiei sociale a particularilor”, remarca Marie Beatrice Levaux. Dar acest efort nu este suficient in opinia ei deoarece, in momentul in care salariul unei persoane depaseste suma de 9 euro pe ora, cotizatia (redusa cu 50%) pe care va trebui sa o plateasca statului pentru asigurari sociale va fi din nou mai mare decÃ¥t taxele pe care ar trebui sa le plateasca daca ar alege, printr-o intelegere cu salariatul, salariul mediu pe economie drept baza de impozitare.