Companiile britanice ar putea deveni tot mai receptive la argumentele in favoarea adoptarii euro, in conditiile in care acestea se confrunta din plin cu pierderi cauzate de aprecierea lirei sterline in raport cu moneda europeana.
Marile companii multinationale care activeaza si in Marea Britanie ii incurajeaza pe furnizorii britanici sa foloseasca moneda euro in tranzactiile pe care le realizeaza impreuna, doua exemple semnificative fiind grupul anglo-saxon Unilever si compania japoneza Toyota Motor.
Dorinta investitorilor straini de a evita fluctuatiile nefavorabile ale cursului de schimb nu este surprinzatoare, avand in vedere ca lira sterlina este in prezent cu 20% mai puternica decat euro – moneda celor mai multi parteneri comerciali ai Marii Britanii, in comparatie cu valoarea la lansare acesteia, pe 1 ianuarie 1999.
In aceste conditii, nu numai profiturile exportatorilor britanici depind de fluctuatiile cursului de schimb, in timp ce acestia incearca sa gaseasca cele mai eficiente variante de protectie impotriva riscului aprecierii prea puternice a lirei sterline. In aceeasi situatie se afla in prezent si furnizorii interni.
“In ultimul an si jumatate, exportatorii au inceput sa isi fixeze preturile si sa primeasca facturi in moneda euro, insa marea schimbare care s-a petrecut a fost ca alaturi de acestia si furnizorii interni au realizat ca trebuie sa isi planifice afacerile in euro”, explica Douglas Brown, directorul general al companiei britanice Palmer UK, producatoare de piese auto.
Companiile britanice ce se expun la riscurile generate de deprecierea euro au trei optiuni: de a ramane expuse, sperand ca lira sterlina sa se aprecieze, de a-si acoperi riscul prin utilizarea pietei contractelor forward pe cursuri de schimb sau de a intra pe piata contractelor cu optiuni pe valute.
Costul acoperirii riscurilor (hedging) generate de comertul exterior, pentru companiile mici si mijlocii din Marea Britanie este estimat a atinge un nivel mult prea mare in comparatie cu posibilitatile financiare ale acestora.
Companiile de dimensiuni mari trebuie de asemenea sa aloce sume ridicate pentru rezervele destinate acoperirii riscurilor generate de cursurile valutare.