Reglementari mai stricte pentru fondurile mutuale

Castigurile aduse de fondurilor mutuale romanesti, si asa reduse, ar putea trece in din nou printr-o perioada de declin. Cauza nu este scaderea dobanzilor, ci intrarea in vigore a unor noi reglementari. Acestea reduc limitele in care fondurile pot apela chiar la plasamentele  care aduceau castiguri mai mari.
Lovite pana mai ieri de lipsa de credibilitate ca urmare a afacerilor SAFI si FNI, fondurile au acum noi obstacole de trecut: reglementari mult mai stricte privind ponderea plasamentelor. Daca la acest tablou se mai adauga si concurenta agresiva a companiilor de asigurari, care ofera produse aproape similare-programe de investitii legate de asigurari de viata (unit-linked), chestiunea este inevitabila: care este viitorul- cel putin pe termen scurt-al acestui instrument de investitii? 
Pe pietele financiare mature, fondurile mutuale sunt instrumentele preferate de investitii ale populatiei, ajungand la active de sute sau chiar mii de miliarde $, pentru ca pentru persoanele de rand este greu de urmarit evolutia actiunilor sau a pietelor de obligatiuni.
Cele mai rentabile fonduri de pe piata romaneasca trebuie sa renunte la o parte a plasamentelor care le aduceau pana acum cele mai mari randamente, efectele de comert, cu un randament aproape dublu fata de depozitele bancare si obligatiuni.
Pe de alta parte, noile reglementari interzic fondurilor sa plaseze mai mult de 20% in depozite bancare, considerandu-se ca investitorii pot face si singuri astfel de plasamente, fara a mai plati si comision societatii de administrare.
Cu alte cuvinte, fondurile mutuale sunt obligate sa investeasca cel putin 70% din sumele incredintate de investitori in actiuni, obligatiuni sau titluri de stat.
Cele mai multe dintre fondurile de actiuni nu au avut un inceput de an stralucit, iar cerintele de diversificare a portofoliului si cele privind asigurarea lichiditatii plasamentelor le obliga sa cumpere actiuni la unui numar mare de societati, in conditiile in care piata romaneasa de capital e saraca in variante de plasament.
Daca tendinta de usoara crestere a dobanzilor pe piata bancara va continua, depozitele ar putea lasa obligatiunile in urma, datorita faptului ca dobanzile la obligatiunile municipale sunt indexate doar la anumite date.
Fondurile care investesc aproape exlusiv in titluri de stat, asa cum este Simfonia 1, sau Plus Fidelity  abia au reusit de la inceputul anului sa tina pasul cu inflatia, in conditiile in care din randamentul, si asa redus al titlurilor de stat se mai scade si un comision de administrare.
Fondurile straine de investitii au posibilitatea de a realiza plasamente pe piata valutara, sa vanda actiuni imprumutate, mizand pe o scadere a pretului sau sa investeasca in instrumenteel detrivate. Fondurilor romanesti ori nu le sunt permise astfel de plasamente ori limitarile sunt foarte stricte.
Care ar putea fi rezultatul? Fondurile mutuale ar putea deveni din ce in ce mai putin atractive pentru investitori, iar societatile de administrare, pentru a putea supravietiui ar putea fi nevoite sa ridice comisioanele. Aceasta ar fi o alta cauza de scadere a randamentelor.
Administratorii de fonduri spun ca investitorii care nu vor sa fie protejati cu forta impotriva riscurilor, si a castigurilor, au alte variante. “Reglementarile sunt mai permisive in ceea ce priveste fondurile cu capital de risc si privind conturile individuale de investitii administrate de societatile specializate”, spune Doru Puiu Tiberiu, directorul BCR Asset Management, care administreaza fondul BCR Classic.
 Solutiile cu castiguri mai mari sunt insa si mai scumpe. Valoarea nimima a unui titlu intr-un fond cu capital de risc este portivit legii de 100 milioane de lei, iar societatile de administrare nu sunt dispuse, in general, sa administreze sume mai mici de 1 miliard de lei sub forma de cont individual de investitii.
Unii dintre administratorii de fonduri au inceput sa se uite spre alte cadre de reglementare a administrarii, mai permisive si care nu se afla sub supravegherea CNVM. O varianta pentru administratori este sectorul asigurarilor. Societatile de asigurari sunt in prezent cei mai mari conmpetitori ai fondurilor mutuale in domeniul administrarii investitiilor.
Intrate in forta in ultimii ani, marile nume de pe piata europeana  a asigurarilor ca ING Nederlanden (Olanda), Aviva (Marea Britanie) sau Allianz-tiriac (Germania) au propus romanilor asigurari de viata cu investitii, asa-numite unit-linked, mai ales datorita lipsei de atractivitate a asigurarilor de viata clasice.
In cazul acestor polite, doar o parte din sume merge pentru acoperirea riscului, iar restul este alocat unor structuri similare fondurilor de investitii. Asiguratii pot sa transforme oricand in lichiditati sumele investite in programele de investitii sau sa adauge sume suplimentare in cont.
Administratorii de fonduri au sesizat deja atractivitatea asocierii dintre fondurile mutuale si asigurari, astfel ca BCR Asset Managemet a anuntat ca intentioneaza sa ofere investitorilor care investesc o suma mai mare si o asigurare de viata gratuita.
Insistand foarte mult pe capacitatea de a administra banii in siguranta si cu un bun randament, companiile de asigurari s-au localizat astfel pe pozitia de competitori ai fondurilor mutuale, insa doar ca produs final, nu si ca mesaj explicit.
Din pricina scandalului FNI, companiile de asigurari care vand unit-linked evita orice asemanare intre acest produs si fondurile mutuale.  In conditiile in care fondurile mutuale au ramas pentru publicul larg necunoscute sau asociate cu un grad ridicat de risc, oferta societatilor de asigurari a castigat teren.
Astfel, liderul pietei romanesti de asigurari de viata, ING Nederlanden, care a adus in 1998 produsul unit-linked pe piata romaneasca, are sub administrare 1.082 mld.lei (32 mil. $) in programe de investitii in lei si 2,8 mil. $ in programe de investitii in valuta, dintre care majoritatea pe pietele externe de capital. La acestea se adauga programele de investitii tip unit-linked administrate de Allianz—tiriac si Aviva, lansate mai de curand, fiecare cu portofolii de cateva milioane $.
Spre comparatie, suma totala administrata de fondurile mutuale este mai mica de 1.000 miliarde de lei. vlad.nicolaescu@zf.ro