Guvernul a aprobat ieri o ordonanta de urgenta care schimba modul de atribuire a contractelor de achizitii publice, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, ceea ce inseamna ca sume de ordinul miliardelor de euro vor fi cheltuite dupa criterii mult mai stricte.

Anul acesta fondul de achizitii publice sare de doua miliarde de euro, iar in 2007 acesta va fi, potrivit unor estimari recente ale purtatorului de cuvant al Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Angela Filote, de 3,6 mld. euro – fonduri nationale si europene. Achizitiile publice vor fi monitorizate de Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice.

Actul normativ adoptat ieri va intra in vigoare la 1 iulie, iar el inglobeaza mai multe legi in vigoare intre care legea achizitiilor publice, legea achizitiilor publice prin sistem electronic, legea concesiunilor si legea privind parteneriatul public-privat. Pana la acea data urmeaza sa fie adoptate normele de aplicare a legii cadru si legislatia secundara.

Domeniul achizitiilor publice a primit, in raportul Comisiei Europene din noiembrie trecut, un stegulet rosu, motivul fiind lipsa de transparenta in acordarea contractelor de achizitii publice. Un alt motiv al criticilor s-a referit la faptul ca, ulterior incheierii lor, contractele de achizitii publice puteau fi modificate, ceea ce facea ca, in majoritatea cazurilor, costul convenit initial sa creasca spectaculos, lucru care a ridicat multe semne de intrebare. In lipsa unor reguli stricte in acordarea contractelor de achizitii publice chiar si fondurile europene ar fi fost puse in discutie, intrucat acestea ar urma sa fie folosite in acest proces.

“De la 1 iulie toate autoritatile contractante – fie ca este vorba despre licitatii nationale sau fonduri europene – se vor supune acestor reguli mai stricte. Regulile sunt identice pentru toti agentii economici din Romania sau din Uniunea Europeana”, a declarat pentru ZF Leonard Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene. In timpul dezbaterilor pe marginea legii au existat agenti economici din Romania care au opinat ca vor fi eliminati din cursa de mai puternicii concurenti din Occident, in cazul in care nu vor fi protejati, dar Orban afirma: “Trebuie sa tinem seama de faptul ca noi vom fi parte a pietei unice europene si nu puteam sa facem discriminari, nici macar pozitive”. Potrivit noilor norme, contactele de achizitii publice nu vor mai fi castigate doar in baza criteriului “pretul cel mai mic”, ci si a principiului “oferta cea mai avantajoasa economic”.

Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic inseamna o suma de date care contin oferta tehnica, functionala, de mediu sau de raport eficienta/cont care, la licitatia pentru un contract public, ar putea sa conteze mai mult decat pretul.

Potrivit lui Orban, este pentru prima data cand sunt prevazute principii clare privind transparenta organizarii licitatiilor pentru bunuri achizitionate de institutii de stat. El se refera la faptul ca ofertele pentru achizitii publice vor fi publicate in Monitorul Oficial, dar si – in cazul contractelor mari de achizitii – in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, incepand cu 1 ianuarie 2007

Purtatorul de cuvant a Guvernului Oana Marinescu a declarat: “Consecinta acestei masuri este ca invitatiile de participare vor fi accesibile tuturor operatorilor de pe piata si nu vor mai exista suspiciuni legate de existenta unor intelegeri prealabile intre autoritatea contractanta si anumiti ofertanti”.

Potrivit proiectului, autoritatea contractanta are dreptul de a achizitiona direct lucrari, produse sau servicii, a caror valoare, fara TVA, nu depaseste echivalentul in lei a 5.000 de euro pentru fiecare categorie de lucrari similare, produse similare sau servicii similare, in parte. Pentru contractele care depasesc aceasta suma se fac licitatii. Autoritatea contractanta nu poate diviza contractul de achizitie publica in mai multe contracte distincte de valoare mai mica si nici sa utilizeze metode de calcul care sa conduca la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publica, cu scopul de a evita obligatiile autoritatii contractante in raport cu anumite praguri valorice.

Ordonanta are si exceptii de la normele de achizitie publica – acestea se refera, mai cu seama, la domeniul militar si de interes strategic, dar invoca si situatii cand ar exista un acord cu un alt stat european pentru realizarea unor proiecte comune. Jeni Ionita, expertul Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti in materie de fonduri europene, admite ca, la un moment dat, existenta acestor exceptii ar putea, teoretic, conduce la unele abuzuri, dar spune ca aceste exceptii exista si in UE. De asemenea, ea crede ca modul in care va fi aplicat acest articol al legii va fi atent monitorizat de autoritatea competenta – Agentia Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice.

Ordonanta de urgenta instituie controlul Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a achizitiilor publice asupra contractelor de acest fel, dar noutatea consta in faptul ca este infiintat un Consiliu de Solutionare a Contestatiilor, care ar urma sa “judece” eventualele litigii pentru a evita ajungerea in instanta.