Până la sfârșitul anului România ar urma să fie împărțită în regiuni. Câte? Rămâne de văzut. Cum? Probabil pe actuala structură a celor opt regiuni de dezvoltare – cel puțin așa intenționează premierul Victor Ponta. Nu, 10 regiuni, susțin unii reprezentanți politici. Ba 16, sar alții. Fără să fie încă ceva limpede, lupta pentru desemnarea regiunilor și a capitalelor de regiuni a reînceput.
Liviu Dragnea, vicepremier și ministru al dezvoltării regionale – desemnat de premier să se ocupe de proiectul regionalizării – s-a întâlnit ieri cu ambasadorul Germaniei la București Andreas von Mettenheim, iar tema de discuție a fost: cum ar putea beneficia România de expertiza Germaniei (stat federal) în materie de regionalizare? Tot ieri, partidele din județul Bihor și șefii administrației din acest județ au venit cu propria lor variantă de regionalizare – 10 regiuni, cu Oradea centrul administrativ al regiunii, după unii, 16 regiuni, dar tot cu Oradea “capitala”, după alții.
Graba cu care a fost avansată această propunere înainte ca ceva să fie încă foarte limpede arată că regionalizarea va stârni multe patimi. Pentru că orașul care va fi capitala regiunii și împrejurimile sale ar putea beneficia cel mai mult de pe urma unei astfel de reîmpărțiri, fie și pentru simplul fapt că va fi centrul administrativ și polul de putere spre care se vor îndrepta ochii din mai multe județe (nu este limpede dacă județele vor fi păstrate sau desființate).
Acum Bihorul face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Vest al cărei centru este la Cluj. Or, spun cei din Bihor, Clujul a beneficiat cel mai mult ca urmare a faptului că este centrul regiunii Nord-Vest, spre el s-au îndreptat investițiile care l-au ajutat să se dezvolte. Înainte de fixarea regiunilor administrative (actualele regiuni de dezvoltare nu au statut juridic) trebuie modificată Constituția, care nu consacră noțiunea de “regiune”, forma superioară de administrare fiind județul. În septembrie va exista un referendum pentru modificarea Constituției, Guvernul va promova apoi un pachet legislativ privind noua împărțire administrativ teritorială, iar regiunile vor deveni funcționale până la finele anului, apreciază Liviu Dragnea.
Un proiect de regionalizare (tot pe structura actualelor regiuni de dezvoltare) a fost și în intenția fostului guvern al lui Emil Boc și a fost susținut de președintele Traian Băsescu. Dar a eșuat în principal din cauza opoziției UDMR care voia ca județele cu populație majoritar maghiară să fie unite într-o singură regiune. Disputele între județe vor fi reluate pe măsură ce proiectul va prinde contur.
Cert este că regionalizarea va “slăbi” puterea statului centralizat, admite Liviu Dragnea. Pentru că administrația centrală trebuie să cedeze o parte din prerogative către regiuni. Uniunea Europeană este, într-o bună măsură, una a regiunilor.
Dar, pe măsură ce Uniunea suportă un mai mare grad de integrare, statele cedează din putere unui “centru” – Bruxelles-ul. Păstrând proporțiile, procesul va fi invers, în cazul regionalizării României: centrul cedează din prerogative, iar regiunile își întăresc puterea.
Cum justitică Dragnea această grabă de a avea regiuni până la sfârșitul acestui an? “Cel târziu în decembrie trebuie să fie funcționale cu structurile de conducere deja alese, consiliile regionale și președinții sau guvernatori, cum se vor numi. Dorința este ca regiunile administrative înființate să devină partenere direct cu Comisia Europeană. Vor pleca competențe de la nivelul Guvernului către regiuni, în special competențe de dezvoltare regională. De asemenea, procesul de descentralizare a competențelor de la nivel ministerial către regiuni și județe va determina o subțiere a personalului la structurile deconcentrate din județe și, automat, și la ministere personalul se va diminua.”
În timp ce Guvernul croiește planuri, nici județele nu stau cu mâinile în sân.
iderii din Bihor ai partidelor parlamentare, parlamentarii și șefii administrației au semnat ieri o declarație comună prin care se angajează să susțină și să promoveze o singură variantă de regionalizare în care Oradea să fie centru regional. Potrivit Mediafax, președinții organizațiilor județene ale partidelor parlamentare, reprezentanții Consiliului Județean Bihor și Primăriei Oradea, precum și senatorii și deputații prezenți la o dezbatere privind regionalizarea organizată la inițiativa deputatului UDMR Cseke Attila, au semnat ieri la Oradea, o declarație prin care se obligă să susțină fiecare în cadrul propriei formațiuni și în fața tuturor instituțiilor și autorităților centrale doar o variantă a regionalizării, conform căreia Oradea va fi centru de regiune.
Conform datelor prezentate de Cseke, de la înființarea Regiunii de Nord-Vest, în jurul județului Cluj, care este centrul acestei regiuni de dezvoltare, s-a constatat o deșertificare economică, în sensul că singurul județ care s-a dezvoltat a fost Clujul, iar toate celelalte județe și-au încetinit dezvoltarea.
UDMR propune o variantă cu16 regiuni, în care Oradea să fie centrul unei regiuni formate din județele Bihor, Sălaj și Satu Mare.
Pe de altă parte, președintele Consiliului județean Bihor și al organizației județene a PNL, Cornel Popa, a declarat, citat de Mediafax, că deja a înaintat omologilor săi liberali un proiect conform căruia regionalizarea ar urma să se concretizeze prin înființarea a zece regiuni, respectiv: Crișana (cu centrul la Oradea, formată din județele Bihor, Sălaj, Satu Mare și Maramureș), Transilvania (cu sediul la Cluj-Napoca, formată din județele Cluj, Alba, Bistrița Năsăud și Mureș), Moldova Nord (cu sediul la Iași, formată din județele Iași, Botoșani, Neamț și Suceava), Moldova Sud (cu sediul la Bacău, formată din județele Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați), Carpatica (cu sediul la Brașov, formată din județele Brașov, Sibiu, Harghita și Covasna), Banat (cu sediul la Timișoara, formată din județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș Severin), Oltenia (cu sediul la Craiova, formată din județele Dolj, Olt, Mehedinți, Gorj și Vâlcea), Muntenia (cu sediul la Pitești, formată din județele Argeș, Dâmbovița, Teleorman și Giurgiu), București (cu sediul în Capitală, și din care ar face parte și județele Prahova și Ilfov) și Dunărea de Jos (cu sediul la Constanța, formată din județele Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași).
După 2011 când a fost declanșțată dezbaterea despre regionalizare au fost economiști care au atras atenția nu doar asupra beneficiilor, ci și a capcanelor regionalizării. Regionalizarea nu este doar un leac, ci trebuie examinată și prin prisma echilibrului bugetar. După cum susținea economistul Daniel Dăianu, există riscul creșterii necontrolate a unor cheltuieli în măsura în care, scăpate de sub tutela centrului, regiunile se vor angaja în cheltuieli peste puterile lor.
Exemplul elocvent este cel al Spaniei, arată Dăianu. Problemele grave ale țării vin chiar din cheltuielile angajate de regiuni și nu de centru.
Propunerea PNL de împărțirea țării în zece regiuni
Propunerea trebuie agreată de guvern care merge deocamdată pe varianta cu opt regiuni. Liviu Dragnea, vicepremier și ministru al dezvoltării regionale, desemnat să pună la punct proiectul regionalizării susține că regiunile vor deveni funcționale la sfârșitul anului, după modificarea Constituției.