Criza economico-financiară ne-a învățat multe. Și pe noi, și pe ceilalți europeni, iar Bruxelles-ul nu se va mai lăsa doar la mâna sectorului serviciilor – în special a celor financiare – ca industrie profitabilă, “de viitor”, ci va încerca să reechilibreze situația. Desigur, agricultura e importantă (contribuind de altfel mult și la creșterea noastră economică bună, ca stat membru UE), dar industria e cheia, și după alegerile din mai 2014, Uniunea Europeana se va apuca serios de reindustrializare. Cât de mult contează asta pentru România? Contează – și trebuie să conteze, căci nu putem depinde doar de agricultură; e important să folosim acest proces ca și oportunitate, nu ca și pericol.
Comisia Europeană vrea să reia industrializarea europeană pe patru mari piloni: investițiii în inovație, condiții mai bune de piață, acces la capital și crearea de abilități/îndemânări. Spre deosebire de alte declarații cu privire la politica industrială, incluse în strategia de la Lisabona și în inițiativa Europa 2020, cea mai recentă declarație a executivului european marchează și liniile de acțiune prioritare, precum tehnologiile “curate” de producție, construcțiile sustenabile, vehicule curate și eficiente energetic, precum și grid-uri inteligente în materie de energie.
Apropo de energie și tehnologie, aici România poate deveni un lider în plan regional și o voce puternică la Bruxelles, având potențial prin talentul uman de care dispune, respectiv capacitatea sa de producție. Totodată, orice (re)industrializare nu se poate face detașat de sectorul privat, incluzând atât patronatele române cât și investitorii străini, din vest și din est.
Oportunitățile de investiții trebuie stimulate, ultimul summit, cu China, la București, fiind dovada faptului că “se poate”, dacă suntem serioși și avem grijă să nu dezamăgim investitorii interesați pe termen lung. Totodată, capitalul românesc încearcă să se consolideze și e important să realizeze că are nevoie de o voce puternică și la Bruxelles; nu mai e vorba doar de “investiție” ci de o necesitate, aici se fac marile jocuri, aici se alocă fonduri pentru marile proiecte europene.
Cine vrea să se suie pe valul reindustrializării europene trebuie să fie bine conectat pe axa Bruxelles-București, dovedind seriozitate față de parteneri, atât în plan național cât și european. Desigur, situația din România nu e perfectă și categoric poate fi îmbunătățită, dar trebuie să înțelegem că autoflagelarea nu ne ajută la Bruxelles, ci dimpotrivă, face ca respectul partenerilor de afaceri – europene sau de pur business – să scadă. În acest context, demersurile guvernamentale de stimulare a investițiilor străine, de stabilizare a mediului economic, și de încurajare a dezvoltării industriilor energiei și IT&C trebuie susținute transpartinic. Este în interesul național. Independența energetică și clustere IT de succes nu sunt obiective imposibil de atins, ci rolul unei munci coordonate și a unui parteneriat public-privat eficient.
Dan LUCA este Doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Este autorul a 3 cărți despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european și dilemele comunicării. Este profesor la universități din Bruxelles, Gorizia (Italia), București și Cluj.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.