În urmă cu 1 an și jumătate, mai pre­cis la 1 mai 2011, o veste scurt­cir­cui­ta lu­mea. Teroristul numărul 1 al pla­ne­tei, Osama bin Laden era lichidat în Pa­kis­tan. Cota de încredere în pre­șe­dintele Obama a urcat instantaneu cu aproape 10 procente.

2 mai 2011. Pre­șe­dintele Traian Bă­sescu anunța ampla­sa­rea în Ro­mânia a scu­tului american anti­rachetă la Deve­se­lu (Olt). A fost unul din­tre mo­men­tele ce­le mai impor­tan­te din istoria României.

Câteva luni mai târ­ziu președintele Băses­cu era primit la Casa Albă de Barack Obama, iar România și SUA semnau, la ni­velul miniștrilor de exter­ne, docu­men­tele pentru parte­ne­riatul stra­tegic extins.

Relațiile econo­mi­ce nu au urmat însă cursul relațiilor po­li­ti­ce, iar criza și-a pus amprenta pe afaceri.

SUA nu au fost în 20 de ani un in­ves­titor major în România – locul 8 în topul investitorilor străini, capitalul so­cial subscris de investitorii americani este de 1,4 mld. euro la investiții străi­ne de peste 50 mld. euro.

Totuși ambasadorul american Mark Gitenstein spune, de câte ori are oca­zia, că primele 100 de companii ame­ricane au mii de locuri de muncă – peste 15.000 la finalul lui 2010.

Indiferent de nivelul investițiilor, com­paniile americane prezente aici sunt influente chiar și la nivel politic, iar am­basada este foarte influentă și de aceea a provocat mereu nemulțumiri în rân­dul unora dintre oamenii politici ro­mâni – să nu uităm re­pro­șu­ri­le USL la adre­sa am­basa­doru­lui conform că­rora a jucat de par­tea lui Traian Băses­cu la mo­mentul sus­pen­dă­rii aces­tuia din func­ție, cât și du­pă referendum.

Ce susțin că vor americanii de la me­diul de afa­ceri ro­mâ­nesc? “Predictibili­ta­te”, “tra­ta­ment egal” și, în ultima vre­me, “stat de drept”, “res­pec­tarea re­gulilor jo­cului”.

Printre cele mai im­portante com­pa­nii americane pre­zen­te în România, se nu­mără Ford, Procter & Gamble, Emer­son, Lufkin, Pepsico, Philip Mor­ris, Cameron, Cargill, Delphi, Smith­field, Citibank, Coca-Cola, General Electric, IBM, Kodak, Microsoft, UPC.

După revoluție România a avut re­lații destul de bune atât cu ad­mi­nis­trația americană republicană, cât și cu cea democrată.

Principalele investiții americane în România

  • Ford – investiție la Craiova de 675 mil. euro.

  • Smithfield Foods – proprietarul Comtim cu afaceri în principal în Timișoara și Arad și-a revizuit planul de investiții de 1,2 mld. dolari în România, dar a investit deja peste 600 mil. dolari în ferme, fabrici de nutrețuri și abatoare.

  • Procter& Gamble – investiție de peste 100 mil. dolari într-o fabrică de șampoane și balsamuri la Urlați (lângă Ploiești).

  • Emerson – investiție de 125 mil. dolari în echipamente și motoare industriale (la Cluj).

  • Lufkin – promite că va investi până la finele anului aproximativ 125 mil. dolari în unități de producție de echipamente petroliere (Ploiești).

  • Delphi – 100 mil. euro într-o unitate de producție de pompe disel pentru industria auto (lângă Iași)

  • Cameron – 80 mil. dolari într-o uzină de utilaje pentru industria petrolieră (Ploiești).

Momentele cheie ale relațiilor România – SUA

După revoluție, România a avut relații destul de bune atât cu administrația americană republicană, cât și cu cea de democrată. Doi președinți americani au vizitat România, în diferite momente, iar președinții noștri au fost primiți la Casa Albă. Diferența este că administrațiile democrate sunt mai concentrate pe ce se întâmplă acasă, iar cele republicane dau importanță semnificativă și rolului SUA în lume, sunt mai “războinice”.

Iată cele mai importante momente ale relațiilor politice dintre România și SUA

  • Iulie 1997 – Președintelui SUA, Bill Clinton vizitează Bucureștiul și ține un discurs în Piața Universității, alături de președintele Emil Constantinescu. Este o vizită de consolare pentru respingerea candidaturii României la NATO, dar mii de oameni îl aplaudă. Vizita are un impact: este lansat parteneriatul strategic bilateral.

  • Noiembrie 2001 – Premierului Adrian Năstase vizitează SUA și este primit de președintele George W. Bush.

  • Noiembrie 2002 – Președintelui George W. Bush vine la București, se întâlnește cu președintele Ion Iliescu și adresează României invitația de a adera la NATO. Apoi ține un discurs în Piața Revoluției, pe o ploaie cumplită amestecată cu ninsoare. În ciuda vremii, mii de oameni aplaudă discursul care a făcut înconjorul lumii pentru că, spre finalul lui, pe cer a apărut curcubelul. Bush avea să-și aducă apoi aminte acest moment în mai multe dintre discursurile sale.

  • Octombrie 2003 – Președintele Ion Iliescu merge în vizită oficială la Washington unde îl întălnește pe președintele George W. Bush.

  • Iulie 2004 – Premierul Adrian Năstase se întâlnește la Washington cu președintele George W. Bush și cu înalți oficiali americani. Se discută pentru prima dată public despre plasarea de baze americane în România.

  • Martie 2005 – Președintele Traian Băsescu, aflat în SUA, se întâlnește cu George W. Bush. Prezența unei baze americane la Marea Neagră prinde contur.

  • Iulie 2006 – Traian Băsescu face o a dou avizită oficial ă în SUA și în întâlnește pe George W. Bush. România rămâne aliatul SUA în Irak și Afganistan.

  • Aprilie 2008 – George W. Bush vine la summit-ul NATO de la București și se întâlnește, la Neptun, cu președintele Traian Băsescu. Conferința de presă se ține pe malul Mării Negre.

  • Octombrie 2009 – Vicepreședintele american Joe Biden vine în România și se întâlnește cu președintele Traian Băsescu. Scutul american antirachetă în România nu mai este o ipoteză.

  • Septembrie 2011 – Președintele Traian Băsescu se întâlnește cu președintele Barack Obama, la Casa Albă. În timpul vizitei sunt semnate documentele de instalare începând cu 2015 a scutului american antirachetă și cele de extindere a parteneriatului strategic.

Subiecte #investitori straini#Relațiile româno-americane#sua