Noul guvern al României a început noul an cu un nou program, cel puțin din punctul de vedere al fiscalității, care va ușura sarcina impozitelor pentru societățile comerciale, în schimb va îm povăra populația, prin creșterea TVA la alimente. Scopul declarat al adoptării, la sfârșitul anului trecut, al pachetului de măsuri numite generic de Cabinetul Isărescu „reformă fiscală” este reluarea creșterii economice, după trei ani de cădere, dar analiștii sunt rezervați, cei mai mulți estimând o „creștere zero”.
Premisa de la care a pornit guvernul atunci când a decis reducerea cotei de impozit pe profit de la 38% la 25%, precum și acordarea unui credit fiscal de 10% pentru investițiile productive a fost că, deși afectate inițial, veniturile la buget vor recupera în timp prin creșterea bazei de impozitare. experiența internațională arată însă că acest efect se obține într-un interval între șase luni și doi ani. Pe de altă parte, guvernul a unificat cotele de TVA, la 19%, prin micșorarea celei mai mari, care fusese de 22% și majorarea celei mici, care era de 11%. În acest fel, executivul poate spera la venituri mai mari, mizând pe faptul că mărirea cotei s-a făcut practic la alimente și se va face din aprilie și la combustibil, la care populația nu va renunța, chiar dacă se vor scumpi. Pe de altă parte însă, consumul, și așa comprimat, ar putea scădea și mai mult, ceea ce va afecta vânzările agenților economici, în special din industria alimentară.
„Profiturile cele mai optimiste în industria alimentară se situează la 2-3% din cifra de afaceri. Deci, o reducere cu 13% a impozitului pe profit înseamnă de fapt o reducere teoretică a pre țului cu 0,4%, în timp ce majorarea TVA de la 11 la 19% majorează prețul cu 8%”, argumentează Mihai Lungu, președintele Asociației Române a Cărnii. În plus, guvernul a anunțat că din aprilie va introduce TVA și la energia electrică și termică și la alte utilități publice, care până acum erau scutite de TVA; această măsură ar duce la scumpirea energiei și, consecutiv, la scumpirea produselor industriale și agricole, ceea ce va limita și mai mult consumul.
Vânzările agenților economici ar putea scădea și mai mult, ceea ce ar putea anula înca sările prevăzute la buget din TVA. guvernul mizează însă pe faptul că scumpirile vor fi compensate de câștigurile mai mari realizate in direct de salariați prin introducerea impozitului pe venitul global.
„Pe termen scurt, relaxarea fiscal o plătește populația”, apreciază analistul economic Alexandru Tașnadi. El adaugă însă că, pe termen lung, noile re gle men tări fiscale vor relansa creșterea economică, prin creșterea in ves tițiilor și prin crearea de locuri de muncă. „În fapt, sunt niște măsuri de esență liberală”, spune Tașnadi, care observă că, din punctul de ve dere al politicilor economice, „este un alt experiment, după eșecul politicilor monetariste strânse”.
Economia românească a căzut, în ultimii trei ani, cu aproape 20%, după aplicarea programelor de macrostabilizare convenite cu FMI, bazate în esență pe refacerea echilibrelor economice prin comprimarea consumului.