Relaxarea politicii monetare prin reducerea concomitenta a dobanzii-cheie si a rezervelor minime obligatorii indica repozitionarea politicii monetare in acord cu noile conditii macroeconomice, caracterizate prin contractia puternica a PIB, scaderea inflatiei si nevoia stringenta de reluare a activitatii de creditare, sustin analistii economici.

„Reducerea concomitenta a dobanzii-cheie si a rezervelor minime obligatorii inseamna o relaxare puternica a politicii monetare si denota o schimbare radicala a comportamentului BNR de pana acum si anume abandonarea asa-numitei «politici a pasilor marunti», fiind adecvata contextului macroeconomic actual”, a declarat Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank. BNR a anuntat ieri a treia reducere de dobanda din acest an, cu 0,5 puncte procentuale, la 9% pe an, precum si diminuarea rezervelor minime obligatorii cu cinci puncte procentuale, la 35% din pasivele bancilor, si cu trei puncte pentru lei, la 15%. Decizia BNR releva „ingrijorari sporite” in ceea ce priveste amplitudinea contractiei economice, precum si o diminuare a presiunilor inflationiste, in opinia analistilor. Laurian Lungu, managing partner la firma de cercetare si analiza Macroanalitica, apreciaza ca relaxarea monetara trebuia sa aiba cel putin o asemenea anvergura, data fiind situatia economiei Romaniei – contractie economica estimata la 4% in acest an si o tendinta descrescatoare a inflatiei. „Chiar si asa, rata reala a inflatiei este inca mare, iar nivelul RMO continua sa fie unul foarte ridicat. Deci politica monetara este inca foarte restrictiva – bineinteles, date fiind conditiile economice actuale.”   Efecte intarziate in economie Desi benefice, efectele relaxarii politicii monetare asupra economiei reale se vor vedea cu un anumit decalaj. „Decizia de astazi a BNR cred ca este una inteleapta si va contribui, alaturi de alte decizii ce vor urma, la reluarea cresterii economice pe un orizont de 6-12 luni. Politica monetara actioneaza prin decalaje considerabile si este inutil sa vrem sa vedem efecte semnificative intr-un orizont mai scurt de timp”, sustine Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank. La randul ei, Catalina Molnar, senior economist al RBS Bank, considera ca aceste decizii de politica monetara au un efect benefic pentru economie, insa apreciaza ca efectele maxime asupra cresterii economice se vor vedea abia in anii urmatori si nu imediat. Teoretic, relaxarea politicii monetare duce la o depreciere a ratei de schimb, insa desi afirma ca presiunile asupra leului vor exista, analistii nu cred ca acestea vor fi semnificative.   Va fi depreciere, dar moderata „Efectele asupra leului ar putea sa fie anulate tocmai prin faptul ca s-a decis un mix de masuri cu efecte contrare asupra monedei. De exemplu, efectul imediat de depreciere venit din partea ieftinirii monedei si din cresterea lichiditatii in lei poate fi partial compensat de eliberarea de valuta in sistem care creste oferta de moneda straina, si implicit diminueaza presiunile pe leu”, explica Molnar. Florian Libocor, economistul-sef al BRD-Soc Gen, sustine ca potentiale presiuni pe deprecierea leului se pot constitui intr-un scenariu cu o probabilitate „undeva intre foarte redusa si zero”. Lungu crede ca presiunile asupra leului exista si vor exista pe termen scurt. „Prima de risc a Romaniei este inca mare, iar reducerea ratei dobanzii diminueaza randamentele activelor autohtone. Chiar si asa insa, nu ma astept la o depreciere masiva a leului pana in toamna, in conditiile in care exista stabilitate politica, iar cheltuielile bugetare sunt tinute sub control strict.” Hancila apreciaza ca riscul de depreciere a leului in urmatoarele doua trimestre nu poate fi neglijat, mai ales daca Guvernul intarzie sa puna in aplicare recomandarile FMI si ale CE si pericliteaza astfel accesul Romaniei la celelalte transe ale imprumutului sau daca continua „sa cheltuiasca nechibzuit veniturile bugetului de stat”. „Nu cred ca presiunile de depreciere a leului vor putea fi evitate pe masura ce ne apropiem de finalul lui 2009 si/sau inceputul lui 2010. Relaxarea politicii monetare – absolut necesara stimularii economiei – va fi unul din factorii care vor contribui la vulnerabilitatea crescuta a leului”, spune Chidesciuc. Analistii cred ca bancile vor relaxa conditiile de creditare, insa nu foarte rapid, iar volumele nu vor creste consistent.   Ce decizii a luat BNR de la inceputul crizei 30 octombrie 2008
  • Mentine rata dobanzii de politica monetara la 10,25% pe an
  • Reduce RMO pentru pasivele in lei ale bancilor de la 20% la 18%
  • Mentine nivelului RMO in cazul pasivelor in valuta
6 ianuarie 2009
  • Mentine rata dobanzii-cheie la 10,25 %pe an
  • Mentine ratele RMO aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale bancilor
4 februarie 2009
  • Reduce rata dobanzii-cheie cu un sfert de punct procentual, la 10% pe an
  • Mentine nivelul ratelor RMO pentru pasivele in lei si in valuta ale bancilor
31 martie 2009
  • Mentine rata dobanzii de politica monetara la 10% pe an
  • Reduce la zero rata RMO pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani, fata de 40%
  • Mentine nivelul ratei RMO pentru pasivele in lei si al celei aplicabile celorlalte pasive in valuta ale bancilor
6 mai 2009
  • Reduce rata dobanzii-cheie de la 10% pe an la 9,5% pe an
  • Mentine nivelul ratei RMO aplicabile pasivelor in lei si al celei aplicabile celorlalte pasive in valuta ale institutiilor de credit
30 iunie 2009
  • Reduce rata dobanzii-cheie de la 9,5% pe an la 9 % pe an
  • Reduce rata RMO aplicabila pasivelor in lei ale bancilor de la 18 % la 15%
  • Reduce RMO aplicabila pasivelor in valuta de la 40% la 35%.
 
Subiecte #economie#leu#politica monetara