Administratorul spune că restructurarea Hidroelectrica prin scoaterea de sub influența politică va fi un exemplu pentru toate companiile de stat căpușate în acest moment, care cumpără la prețuri supradimensionate sau care vând la prețuri mai mici decât cel al pieței.
“Nu este important cât valorează Hidroelectrica în prezent, ci cât va valora după insolvență. După ce va ieși din insolvență Hidroelectrica o să valoreze 6 miliarde de euro, nu 3,5 miliarde de euro”, a declarat Remus Borza, în cadrul ședinței deschise de redacție ZF Expert de miercuri, 22 august.Hidroelectrica era anul trecut a doua firmă locală ca valoare după Petrom, cu o valoare estimată la 3,49 miliarde de euro, conform anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din România, realizat de ZF în parteneriat cu firma de investiții Capital Partners.
Fondul Proprietatea a fost nevoit odată cu intrarea Hidroelectrica în insolvență să rectifice în jos cu 3,28 miliarde de lei valoarea activelor sale, la cât era prinsă în contabilitate participația de 20% pe care o deținea la Hidrolectrica, care a devenit peste noapte “zero”.
Remus Borza spune că producătorul de energie ar putea trece încă de anul viitor pe profit cu circa 100 mil. euro, după ce în urma rectificării situațiilor financiare pe 2011 compania a înregistrat o pierdere de 25 de milioane de euro în 2011.
“Estimez chiar anul viitor un profit în jur de 100 de milioane de euro la Hidroelectrica. Din păcate în România lucrurile sunt foarte puțin predictibile, dar efectul măsurilor implementate până în acest moment de către administratorul judiciar și al celor care urmează va conduce în mod natural la o maximizare a veniturilor Hidroelectrica. Pot să vă spun că numai din cele șase contracte denunțate vom crea în patrimoniul Hidroelectrica 750 milioane de lei anual. Dacă înmulțim șase ani de zile, perioada care a mai rămas până la finele contractelor bilaterale, Hidroelectrica va obține peste un miliard de euro. Doar anul viitor înseamnă venituri suplimentare de 750 milioane de lei sau chiar mai mult, depinde de prețul energiei. Astăzi pe PZU prețul este de 300 lei. Eu am pus un preț mediu de 230 lei/MWh, în condițiile în care pe 31 iulie Hidroelectrica a vândut cu plata în avans energie la 267 lei/MWh”, a declarat Remus Borza.
El mai spune că plusul de 100 de lei pe MWh-ul vândut de energie din contractele bilaterale denunțate care totalizau 7,5 milioane de MWh va conduce la venituri suplimentare pentru Hidroelectrica de circa 750 milioane de lei (167 mil. euro). “Vom avea venituri mai mari nu numai din vânzarea acestor cantități denunțate, dar și din maximizarea veniturilor pe celelalte patru contracte rămase, cu Alro, Elsid, Electrocarbon și Electromagnetica. În total vom avea venituri suplimentare de 180 de milioane de euro anul viitor”, a precizat reprezentantul Euro Insol.
Hidroelectrica și-a redus costurile cu 90 mil. euro
Borza mai spune că nu numai veniturile vor fi majorate, dar administratorul judiciar va umbla și la costuri, unde până în prezent au fost realizate economii de circa 90 de milioane de euro.
“Simultan administratorul judiciar intervine și în acest capitol supradimensionat al costurilor pentru că este inadmisibil ca la o societate de diminesiunea Hidroelectrica ponderea costurilor în venituri să fie de 99%. Din capul locului, ca manager nu dai nicio șansă Hidroelectricii să facă un profit mai mare de 1% din cifra de afaceri. Toate cheltuielile sunt supradimensionate, or, noi până la ora actuală am renegociat peste 200 de contracte la nivelul tuturor sucursalelor și acest proces continuă și astăzi. Discounturile comerciale obținute în perioada aceasta de două luni de zile variază între 10% și chiar 33%. Până la momentul acesta s-au făcut economii de aproape 400 de milioane de lei și numai pe capitolul mentenanță s-au făcut reduceri de 350 milioane de lei”, a precizat Remus Borza.
Compania are 13 sucursale și șase filiale, iar fiecare director din cadrul acestor subunități a primit dispoziție pentru a reduce costurile, fiind trasați indicatori și limite de renegociere a contractelor.
“Fiecare director de sucursală a primit dispoziție și s-au trasat indicatori și limite de renegociere a contractelor. Acele contracte care nu pot fi renegociate prin reducerea costurilor sau a prețurilor vor fi denunțate de administratorul judiciar. Veți avea surprize în perioada următoare să fie denunțate contracte de valori mari și cu firme foarte cunoscute, fie pe zona de consultanță, fie pe zona de execuție, de reparații, de mentenanță, de montaj, de retehnologizare”, a declarat Borza.
Administratorul judiciar al companiei spune că pe mentenanță și retehnologizarea se duc în jur de 500 milioane de euro anual la Hidroelectrica, iar compania investește 18 milioane de euro pentru a produce un MWh de energie în timp ce în Europa costul mediu se ridică la un milion de euro, din cauza componentei energetice mici din aceste contracte. “Avem 300 de proiecte. Politica socială este atributul exclusiv al statului, nu al unei companii cu capital de stat. Sunt lucrări începute. S-au băgat până acum 500 milioane de euro la Buzău. Sunt proiecte de sorginte istorică în care s-au băgat foarte mulți bani și care evident că nu au fost abandonate. Normal ar fi trebuit să vină cu bani și Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii și Apele Române, dar toți au aruncat pisica în curtea Hidroelectrica. Numai în ultimii ani Hidroelectrica a plătit 926 milioane de lei pe proiecte cu valoare mică energetică. În aval avem și noi o mică hidrocentrală care produce 3 grame de curent, principala funcție este însă una socială, preîntâmpinarea viiturilor la inundații, alimentarea cu apă potabilă a populației și industriei, funcții agricole, irigare, dar mai puțin de o treime din proiecte justifică componenta energetică. Așa se face că avem un cost de 18 milioane de euro pe MW”, a precizat Remus Borza.
El povestește că ecluza de la Porțile de Fier a stat trei ani în reparații și a funcționat doar opt zile după finalizarea lucrărilor deși compania a investit 60 milioane de euro.
“Am băgat 60 de milioane de euro și un pilon de oțel s-a secționat și au rămas crăcănate porțile. Nici nu poate să treacă vaporul, dar nici să se închidă poarta”, a spus reprezentantul Euro Insol.
Băncile să nu-și facă griji
Remus Borza spune că Hidroelectrica nu este în situația de a avea risc de neplată și că băncile nu au de ce să-și facă griji din cauza insolvenței companiei.
“Nu există niciun risc de neplată, băncile din acest punct de vedere nu ar trebui să-și facă griji suplimentare. Hidroelectrica a demonstrat capacitatea de plată a obligațiilor. Suntem la zi cu toate impozitele.”
Pe primele două luni și jumătate Hidroelectrica a plătit peste 33 milioane de euro cu titlu de rambursare rate, dobânzi, comisioane. Hidroelectrica și-a constituit un disponibil confortabil care este comunicat băncilor finanțatoare care asigură plata integrală a tuturor obligațiilor către bănci până la 31 decembrie 2012. Le-am transmis săptămâna aceasta și un cash-flow mult îmbunătățit pentru că una era situația la momentul deschiderii procedurii de insolvență, cu fluxuri negative de numerar, de 781 milioane de lei și cu totul este situația acum, ca efect a unor încasări suplimentare a unor venituri extrabugetate, și mă refer aici la acele diferențe de preț din contractale bilaterale, și mă refer la Alro, Elsid, Electrocarbon, Electromagnetica. Valoarea acestor compensații doar pe primele șapte luni ale anul 2012 se ridică la 94 milioane de lei”, mai spune Borza.
Banca de stat Eximbank s-a oferit să garanteze plata ratelor și dobânzile Hidroelectrica, contract care ar putea fi semnat până la sfârșitul lunii, spun reprezentanții administratorului judiciar al companiei.
“Vă pot spune că vom ajunge la un acord cel mai târziu până la sfârșitul lunii august cu Eximbank. Sigur în acest moment condițiile financiare sunt destul de prohibitive, dezarmante. Din punctul nostru de vedere nu am avea nevoie de un astfel de instrument de garantare dar pentru un plus de confort în ceea ce privește cele 10 bănci care au creditat Hidroelectrica înțelegem să ne asumăm astfel de costuri prin emiterea acestei scrisori de garanție a Eximbank. Nu vor fi garantate creditele, ci plata ratelor și a dobânzilor pe o perioadă de 6 luni ñ un an de zile”, a precizat Remus Borza.
Personalul Hidroelectrica este supradimensionat
Administratorul judiciar spune că există o supradimensionare a schemei de personal cel puțin pe palierul Tesa. “E inadmisibil ca ponderea Tesa să fie de 39% din total, respectiv 2.023 de salariți din 5.218 la 31 decembrie 2011. Acest 39% personalul Tesa reprezintă 52% din fondul de salarii. Asta e anomalia. O treime mănâncă mai mult de jumătate din fondul de salarii. La momentul acesta nu poate să-și mai permită astfel de costuri pentru că Hidroelectrica traversează o perioadă foarte dificilă, datorii de peste un miliard de euro și pierdere pe primele șase luni. Administratorul judiciar trebuie să denunțe orice contract care este împovărător pentru societate. Contractul colectiv al Hidroelectrica este un astfel de contract. Nu ne-am propus în niciun moment, și chiar sunt semnatarul unui acord în care ne-am angajat să menținem acest contract colectiv de muncă. Nu mi-am propus să recurg la această măsură extremă, dar absolut legală de a denunța contractul colectiv de muncă, dar în același timp rog liderii de sindicat să ne așezăm la masă și să discutăm reducerea acestor costuri din contractul colectiv de muncă și care cad în sarcina angajatorului”, spune Borza.
El susține că productivitatea unui inginer de la Hidroelectrica este de trei ori mai scăzută decât media industriei pe Europa, dar salariul unui inginer de la Hidroelectrica este cu doar 30% mai mic decât media europeană. “La momentul în care Hidroelectrica va ieși din insolvență, este clar că nu va ieși cu actualul contract colectiv de muncă și trebuie să facă niște concesii. La toți le-am cerut reduceri de costuri, le cerem și lor. Nu mai putem avea un contract colectiv de muncă de 110 milioane de euro. Nu este sustenabil. Noi băgăm miliarde de euro în retehnologizare. Totul este automatizat. Am retehnologizat în proporție de 90% Porțile de Fier 1 și 2, hidrocentralele de pe Slatina, și cele de la Râmnicu Vâlcea. În mod normal trebuia să fie înjumătățit personalul. Nu numai că nu s-a întâmplat acest lucru, dar de când au fost retehnologizate chiar au fost angajați oameni noi. E aberant. Ce justificare economică mai are acea investiție ?”, se întreabă retoric administratorul judiciar al Hidroelectrica.