Observ un fapt care mă
incântă: poezia se scutură de populismul ieftin, care
ar fi dus-o la concurență cu divertismentul, și caută publicul
adevărat. Publicul adevărat de poezie este mic, nu foarte mic, dar
e un public de calitate. Care citește, aude poezie pentru
incarcatura poetică a textului și nu pentru factori exteriori
ei.
Se acreditase ideea că lângă
poezie trebuie să mai adaugi ceva – Puși Dinulescu propunea,
ironic, la un moment dat, o lansare de carte cu striptease – ca să
dea lumea năvală. Si ce să faci cu publicul venit pentru
evenimentul creat, croit să vadă, să audă, să rețină numai ce-l
interesează, adică divertismentul? Cum ce să faci cu el? Te lauzi
că la manifestarea aia a venit lume multă! Atât și nimic mai
mult.
In Aula Bibliotecii Universitare
din Iași, și anul trecut, și anul acesta a fost public. Nu puțin și
de calitate. Foarte elegantele reviste de poezie (dau exemplu aici
doar “Poesis”) au și ele cititori constanți, fideli și degustători
de artă. Semnul imbucurător este că poeții -așa cum i-am simțit in
manifestări, in recitaluri, dar și din cele spuse de ei in discuții
sau la șuete – nu mai resimt acea frustrare incercată cu ceva timp
in urmă. Stabilizarea unui public, ivit din cernerea cu o sită
deasă a preferințelor, gusturilor, culturii, nevoii lui de poezie,
le-a creat o binecuvântată stare de confort: nu se mai simt singuri
in demersul lor.
Imi voi susține afirmațiile de
mai sus prezentând, pe de o parte, aici, o revistă de poezie, iar
data viitoare va voi vorbi despre intalniri poetice admirabile care
au făcut săli pline și la care peozia s-a ascultat intr-o liniște
călduroasă.
La Festivalul de la Iași,
intitulat “Petrecere cu poezie, prieteni și… trufe de ciocolată” a
fost lansată revista “Academia de Poezie”, eveniment repetat la
Târgul de Carte “Gaudeamus”, de data aceasta și intr-un format de
lux, in tradiția cărților-obiect de artă a Editurii lui Emil
Stratan, EIS-Art. Revista, care iși propune apariții trimestriale
in format A4, are o sută de pagini și beneficiază de patronajul
spiritual al filosofului Mihai Șora. Tinuta și sumarul au,
intr-adevăr, o aură academică, operând numai cu certitudini și fara
vreo umbră de indoială care să lase loc dezbaterilor.
Linia e trasată de editorialul
lui Mihai Șora, a cărui incredere in poezie și cuvânt este
nemărginită: “Trebuie negreșit să-ți ții destinul. Să scrii. Să nu
pui vreodată – din prea-plin ori din grabă – la indoială poezia.
Chiar dacă lumea se lasă greu citită până in adâncul ei cel mai
adânc, trebuie să inveți să-i pătrunzi ințelesurile. Aici se află
imperativul”. Chiar și eseul lui Benjamin Fondane, tradus și
prezentat fragmentar de Luiza Palanciuc și Mihai Șora – “Fals
tratat de estetică. Eseu despre criza de realitate” – impune un ton
pozitiv prin fervoarea cu care Fondane pledează pentru existent in
concretețea lui și desfidând abstractul, teoreticul.
Revista impune viitoarei
Academii a Poeziei Române două nume mari, Angela Marinescu și Ion
Mureșan, publicați cu grupaje consistente și comentați/analizați de
critici importanți – Alex. Ștefănescu și Alexandru Cistelecan, și
pariază pe două nume tinere bine definite in noua literatură Marius
Ianuș și Constantin Acosmei – girați, la rându-le, de Ion Pop și
Bogdan Crețu.
Din poezia europeana ni se
propune Simon Vinkenoog, poet olandez, “profet al dragostei și al
LSD-ului”, evocat, intr-o intâmplare savuroasă, de Ioan Es. Pop.
Lucian Vasiliu oferă un amplu fragment dintr-o convorbire cu Cezar
Ivănescu despre Eminescu, poezie, existență, morală și
intransigență, iar despre Constantin Baciu, cu ale cărui lucrări
este ilustrată revista, scrie, recuperator, Pavel Șușară. La
“Cartea de poezie”, Paul Cernat comentează entuziast volumul lui
Aurel Pantea “Negru pe Negru”. “Academia de Poezie” se dorește
chiar o Academie de Poezie!
CONSTANTIN
STAN (n. 28 iulie
1951) este licentiat al Facultatii de Filologie (1974) a
Universitatii Bucuresti. Laureat al Academiei Române (2004) pentru
romanul “Gerda”. Cartile de proza i-au fost premiate de ASPRO,
Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, Festivalul “Poesis” Satu
Mare, revista “Luceafarul”. Premiul APLER pentru jurnalism
cultural.
Este prezent de la primul numar,
saptamânal, cu rubrica “Reportaj”, in “Ziarul de
Duminica”.
Este presedintele sectiei Proza a Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti.