Noua fabrică a Nokia de la Jucu, la 21 de kilometri de centrul Clujului, stă singură, înconjurată de un câmp imens plin de ciulini, scrie reporterul Nick Thorpe pentru BBC News.
Cu numai trei ani în urmă, la deschiderea fabricii, se spera că celor 2.300 de locuri de muncă create de Nokia li se vor adăuga altele ca urmare a companiilor din industrii conexe ce ar fi trebuit să vină lângă Nokia.
Statul român a contribuit cu circa 37 de milioane de euro sub formă de investiții în infrastructură – terenul pe care se află fabrica și drumurile care o leagă de aeroport și de autostradă. Nokia a investit 60 de milioane de euro.
Clujul are deja patru parcuri industriale, acesta ar fi trebuit să fie cel de al cincilea și să creeze 18.000 de locuri de muncă. Presa din România l-a numit “orașul Nokia”.
Dar la sfârșitul lui septembrie balonul s-a spart. Ca parte a reducerilor și restructurărilor la nivel mondial, fabrica a fost închisă iar producția va merge în China. Când Nokia a închis fabrica de la Bochum, Germania, pentru a se muta la Cluj în urmă cu trei ani, ministrul de finanțe german de atunci Peer Steinbruck a acuzat Nokia că urmărește politica “pârjolirii pământului”.
Valentin Ilcaș, liderul Cartelului Alfa, sindicatul la care sunt afiliați majoritatea angajaților Nokia din România, este mai precaut.
“Cei concediați vor rămâne oficial angajați ai Nokia până în martie 2012”, a spus el, adăugând că muncitorii continuă să primească salarii deși locurile lor de muncă nu mai există de la sfârșitul lui noiembrie. “Se lucrează la câteva programe de reconversie profesională. Știm că Nokia discută cu potențiali cumpărători pentru fabrică. Tot ce putem face este să sperăm că aceste discuții se vor concretiza și că un nou proprietar va fi găsit pentru a crea noi locuri de muncă”.
Într-un comunicat din septembrie, Nokia își “oferea întreaga susținere pentru a ajuta angajații și autoritățile locale să treacă peste aceste momente dificile”.
În Cluj plecarea abruptă a Nokia este privită din mai multe perspective. În urmă cu doar patru ani, Clujul era un oraș înfloritor, întinzându-se în toate direcțiile pornind din centrul său medieval. Noi mall-uri și reprezentanțe auto au apărut pe dealurile Transilvaniei. Șomajul era aproape de zero.
Arpad Paszkany este un antreprenor local care a ajutat la aducerea de investitori străini în oraș. Este și proprietarul CFR Cluj, echipa de fotbal campioană la fotbal.
El minimizează efectele plecării Nokia.
“Doar în această clădire muncesc 1.800 de oameni. Salariile lor lunare sunt de 15 ori mai mari decât cel pe care îl plătea Nokia celor 2.300 de angajați ai săi. Și aceasta este o singură clădire din oraș. Dacă facem o comparație, nu cred că plecarea Nokia reprezintă un dezastru pentru Cluj”.
Consilierul local Istvan Vakar crede că acest lucru este adevărat pentru oamenii de afaceri și studenți, dar consideră că afectează anumite categorii sociale. “2.000 de oameni au rămas fără loc de muncă, dar probabil numărul celor afectați este de trei ori mai mare. Majoritatea angajaților proveneau din satele sărace din afara orașului, nu din Cluj. În unele familii, ambii părinți lucrau la Nokia. Sosirea companiei a fost ca o gură de oxigen. Va fi greu de înlocuit”, spune Vakar.
El a mai adăugat că managementul companiei colaborează îndeaproape cu autoritățile pentru a găsi o soluție.
La București, unele surse susțin că banii pentru reconversia profesională vor veni de la Uniunea Europeană. Cu astfel de speranțe, foștii angajați ai Nokia se feresc să vorbească cu presa. Unii refuză, alții acceptă, dar după aceea dispar.
În centrul istoric al orașului, un patinoar a fost amplasat lângă o biserică din secolul 14. Primii fulgi de zăpadă cad peste un Moș Crăciun mare tras de reni. Sania sa este goală. Nokia a venit la Cluj cu doar câteva luni înainte de izbucnirea crizei economice din toamna lui 2008. Oamenii de aici se tem că va fi mult mai greu de găsit un înlocuitor într-un mediu economic total diferit.