Caderea abrupta din constructii redefineste conceptul de lux
imobiliar in Romania! In ultimul an, vanzarile caselor si
apartamentelor scumpe au scazut dramatic. Unii agenti spun ca
preturile sunt la jumatate fata de 2008, iar tranzactiile la un
sfert. Daca anul trecut vindeau 5 case, anul acesta dau cu greu
una. Orice rau are insa si o parte buna, spun dezvoltatorii
seriosi. Inainte de criza, preturile erau umflate si multe
proprietati erau catalogate pe nedrept ca fiind de lux. O echipa
“Romania te iubesc” a incercat sa afle ce se mai vinde si cine mai
cumpara in lumea romanilor cu bani.
In Brasov, intr-un complex rezidential suspendat pe-o stanca,
deasupra orasului, domnul Cornel Rahaian vine acasa. Liftul
panoramic il duce direct in living. L-a costat cateva sute de mii
de euro, a cumparat cu gandul sa vanda, ca sa faca profit, dar s-a
razgandit. Orasul este la picioarele lui. Omul chiar se va folosi
de apartamentul sau asezat strategic. Fost inginer de aviatie,
barbatul este acum sfatuitor pentru marii investitori care vor sa
vina in Romania.
Pe asta a si mizat investitorul, cand s-a apucat de construit.
A cautat un loc unic, si a angajat un arhitect excentric – doua
atuuri esentiale pentru a vinde bogatilor romani – care-si cauta o
carte de vizita imobiliara. Si… a dat lovitura. Din cele noua
penthouse-uri unul singuri mai este de vanzare. Iar pretul este
740.000 euro plus TVA. In Romania, piata imobiliara se clatina,
multi investitori au inghetat proiectele, unii dau faliment, iar
altii au scazut preturile chiar si cu 40 la suta, ca sa
supravietuiasca, insa acest complex rezidential s-a vandut aproape
in totalitate, in plina criza si fara rabat la pret. E drept, nu
si-a mai permis sa scumpeasca. Si desi nu mai vinde pe banda
rulanta, Gabi Stan e unul dintre putinii investitori care mai
construiesc astazi in Romania. Mai are de terminat trei
blocuri.
Arhitectul care a gandit intreg complexul are o viziune
avangardista: experienta de a locui nu se limiteaza la cei patru
pereti, la locuinta in sine. Livingul are trepte in mijloc, ca sa
nu fie o camera plictisitoare, ci dinamica. Prin peretii vitrati,
lumina naturala intra in casa din toate unghiurile, chiar si din
tavan, iar terasele apartamentelor sunt uriase. Ca sa fie
prietenoase, betonul este mascat cu podele din lemn.
Iarna, tabloul e de poveste, vara, perspectiva ti se deschide
si cuprinzi intreaga Tara a Barsei. Cine are penthouse la etajul 5,
si-a cumparat si panorama catre trei puncte cardinale. Soarele
rasare in baie, in dormitor si in living, si apune tot in living.
Etajele inferioare nu sunt nici ele mai modeste. Complexul lui Gabi
Stan a devenit deja reper in oras. Printre proprietarii acestor
apartamente luxoase sunt fotbalisti celebri si industriasi
milionari. Numai ca zapada stransa pe terasa… ar putea crea
discutii serioase intre vecini, dar arhitectul a luat in calcul
toate riscurile: cei cu penthouse arunca zapada in jardiniera.
Manualul locuintei cuprinde toate detaliile. Cine plateste sume
uriase, are si pretentii. Asa se face ca investitorul da lectii
private de manevrat pereti din sticla si suporta cu zambetul pe
buze sugestii si reclamatii. Dar oricate modificari ar dori
clientii, miroase a profit!
“In planul nostru de afaceri, spune investitorul Gabi Stan,
faza a doua trebuia sa fie mai scumpa cam cu 30 la suta fata de
prima faza. Dar nimeni n-a murit de castig putin!”
In vremuri de criza, notiunea de lux se redefineste. Din cauza
unor dezvoltatori care si-au etichetat proiectele ca fiind de lux,
notiunea s-a demonetizat la noi in tara. Cornel Rahaian spune:
“Stiti, aurul nu este indispensabil, se poate trai fara aur, fara
diamante. Ele sunt extrem de scumpe, pentru ca sunt rare. Asa si
aici. Locul nu permite multe apartamente, s-au facut pana acum 8 ca
acesta. Daca cineva, al 9-lea sau al 10-lea, vrea sa aiba un astfel
de apartament, nu mai are cum – deci raritatea confera
calitate.”
Intr-adevar, criza imobiliara rafineaza gusturile si ii pune
la colt pe toti cei care au crezut ca se vor imbogati construind si
vanzand la preturi exorbitante case mari, cu multe camere si
finisaje opulente.
Daca, la munte, vanzarile de lux sunt pe plus, la mare,
investitorii si-au gresit calculele cu luxul. La cateva sute de
metri distanta de plaja, un constantean a ridicat aproape 50 de
vile, sunt gata din 2007, dar a vandut doar 15. Ridicate in stil
“mediteranean”, cu curti mari, dar obisnuite, cu camere mari,
mobilate clasic, casele de vacanta n-au spart piata. Acum s-a gasit
solutia inchirierii. Asta-vara, investitorul a reusit sa ia si
2.000 de euro pe vila, pentru o saptamana. Casele au un teren de
circa 1.300 de metri patrati, iar suprafata construita este de
aproximativ 400 mp, la cele cu trei dormitoare sunt si unele care
merg spre 500 mp.
Romanii bogati, investitori si cumparatori deopotriva, invata
ca luxul nu mai inseamna sa cumperi MULT, ci… deosebit. Pretul
incepe din nou sa fie dat de peisajul pe care-l vezi din dormitor
si de cartea de vizita a arhitectului.
In Bucuresti, o vila interbelica isi cauta si ea un proprietar
al carui nume sa-l poarte. Pana acum a fost pe rand resedinta
privata, sediu de institutie comunista, bar, sediu PSD, apoi imobil
in paragina – retrocedat si in sfarsit vandut pe un milion de euro
unui… investitor strain. In 2006, dupa plecarea politicienilor,
arata ca dupa razboi. Dupa aproape trei ani, apare din nou pe piata
– in plina criza imobiliara, renovata si dichisita. Au fost
pastrate sobele cu placi de ceramica, stucaturile, au fost refacute
instalatiile, sistemul de incalzire, exista cablaje pentru
internet, retea de telefonie, aer conditionat. Mansarda – fost pod,
extins si amenajat. Nu e cel mai bun moment sa vinzi, dar – se pare
ca proprietarul are nevoie de bani, vila e de vanzare pentru 3
milioane de euro sau poate fi inchiriata cu 12.000 de euro lunar.
Renovarea a durat un an si doua luni si a fost facuta cu o echipa
de meseriasi restauratori cu traditie – din tata-n fiu, carora
proprietarul le-a dat mana libera si buget pe masura. S-a lucrat
dupa o tehnologi de acum 100 de ani, cu exact aceleasi materiale.
Insa aceasta bijuterie veche si rara are sanse aproape nule sa
redevina ce a fost – o casa de familie buna. Mai degraba se va
transforma… in urma unei negocieri aprige la pret de criza in sediu
de firma care vrea sa se afiseze in centrul capitalei. Vanzatorul
are nevoie de un noroc chior sa vanda cu 3 milioane de euro –
cumparatorii acestor vremuri sunt ca si casele de amanet: au bani
gheata, dar nu ii arde buza sa cumpere. Stiu insa ca vanzatorul e
strans cu usa. Adica, si in materie de lux, in 2009 vinde doar cine
a ramas fara bani.
Casele pe care acum un an se cerea 5 milioane de euro se vand
(sau mai degraba se ofera) la 1 milion, 1,5 milioane euro. Un
imobil pentru care se cereau 8 milioane de euro anul trecut s-a
vandut cu 3, 5 milioane anul acesta. Asadar, macar o tranzactie pe
asemenea sume paralizante a avut loc anul acesta in Bucuresti. Iar
comisionul e posibil sa fi salvat bugetul agentiei pe cateva luni.
Eduard Uzunov, proprietarul unei agentii imobiliare, spune ca
fimare sa are, de pilda, oferte cu priveliste unice, dar in blocuri
urate si cu drumuri inca in lucru. Care costa intre 3 si 4 milioane
de euro. Proprietarul nu vrea sa divulge sau nu stie pretul exact
pe care sa-l ceara, fiindca mizeaza totul pe o carte: designul
avangardist. Finisajele au fost de doua ori mai scumpe decat
apartamentul in sine!
Apartamentul iti taie rasuflarea. Mobila ultimul racnet,
podeaua – zici ca pasesti pe solzi de peste, pereti tapetati cu
bilute milimetrice de cristal, pereti transparenti din spuma de
aluminiu, perdele dublate de paravane metalice, bar cromat, lampa
samurai, mozaic facut de mesteri italieni, ca sa fie perfect drept,
calorifere-statuie etc. doua dormitoare, unul renascentist, altul
neo-baroc; baie cu pereti de sticla, prin care vzi ce se intampla;
corpuri de bucatarie care plutesc in aer, fara picioare. Arhitectul
Mircea Schlotter s-a intrecut pe sine, iar constructorul tocmit de
arhitect s-a crucit de rezultatul final si recunoaste ca oricat de
mult ar castiga cu asemenea clienti, nu si-ar permite aceste
extravagante la el acasa. Pana si scaunele de bar au fost alese ca
sa gadile simturile proprietarului, au exact forma profesionala a
unui fundulet. Agentul imobiliar recunoaste si el ca e prima oara
cand incearca sa vanda asa ceva: “Nu sunt – spune Robert Teodorescu
– mai mult de zece oameni in Bucuresti care sa isi doreasca asa
ceva, dar care sa-si poata si permite.”
Lux inseamna si locatie, si suprafata, si materiale de
calitate – daca nu exista toate la un loc, nu prea putem vorbi de
lux.
In concluzie, in Romania, nu prea avem lux cand vine vorba
despre imobiliare: degeaba e vila frumoasa, daca e trantita in
camp, sau inghesuita intre constructii haotice. Insa notiunea de
lux e relativa: multi dintre noi nu-si permit luxul de a se muta de
la 2 la 3 camere! Dar pentru cei care au acum bani, criza
imobiliara este o oportunitate.
Toata lumea se astepta ca, din cauza crizei, acest segment sa
fie practic mort, dar, paradoxal, intotdeauna luxul rezista foarte
bine unor astfel de perioade, pentru ca inclusiv in crize sau
razboi exista oameni care fac bani, iar proprietatile imobiliare
vor reprezenta intotodeauna o investitie foarte buna.
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea Romania, te iubesc! din 15 noiembrie