Rareș Năstase
Mecca seismologilor se numeste Chile. Cutremurul din februarie 2010
o demonstreaza: la 8,8 pe Richter, au fost putine victime si pagube
minore. Specialisti din lumea intreaga, inclusiv japonezii,
studiaza fenomenul Chile: cum sa inalti blocuri sigure si
rezistente la cutremur. Expertii romani nu au insa bani sa plece in
Chile: guvernul considera ca nu e esential. Ultimul cutremur a
lovit Romania in urma cu 33 de ani. Urmatorul poate veni chiar
acum. In timp ce altii studiaza zi lumina si pun viata omului pe
primul plan, in Romania, bataia de joc, impostura,
iresponsabilitatea si ilegalitatile fac regulile pe piata
imobiliara. Muncitori necalificati lucreaza la blocuri turn,
proiectele sint modificate dupa ureche, documentele sint
falsificate, materialele de constructie furate, inspectorii se fac
ca verifica, autoritatile – ca totul merge struna, iar legea e
facuta sa fie incalcata.
Cum se face ca o tara, trecuta printr-un cutremur cu potential
catastrofic, numara pe degete victimele si cladirile prabusite? Am
plecat in America de Sud, sa vedem miracolul chilian. Am aflat
acolo, chiar de la sursa, cum de supravietuiesc chilienii unui
cutremur de 8,8 pe Richter, in conditiile in care seisme mai mici
au facut, inclusiv in Romania, un numar foarte mare de
victime.
Cand seismul a lovit Chile, axa Terrei s-a deplasat cu un metru si
ziua s-a scurtat cu 0,2 milisecunde. In tara dintre Anzi si
Pacific, cutremurul din februarie a demonstrat inca o data ca se
poate trece cu pagube si victime minore peste un seism care in alte
zone ar fi fost catastrofic. In Chile, la 8,8 pe scara Richter si
trepidatii de 3 minute, blocurile au ramas in picioare, iar cei
dinauntru au supravietuit. Chiar daca unele blocuri nu mai pot fi
astazi locuite, ele si-au atins scopul: i-au protejat pe cei care
le locuiesc. I-au tinut in viata. In Val Paraiso, 4 turnuri noi de
12 etaje stau inca drepte, desi au fost atinse de unda distructiva,
considerata de seismologi cea mai periculoasa. Puterea a fost aici
atat de mare, incat in subsolul blocurilor, pamantul s-a crapat,
aproape modificandu-se relieful. Val Paraiso si alte cateva
localitati din jur s-au deplasat spre sud cu 1 pana la 3
metri.
Cele 4 blocuri au fost deja evacuate. Expertizele facute imediat
dupa cutremur au aratat ca nu mai pot fi locuite. O ancheta
riguroasa urmeaza sa stabileasca daca ele vor fi demolate sau doar
consolidate.
Ultimul mare cutremur care a lovit Romania, in 4 martie 1977, a
avut 7,2 grade pe Richter si a durat 56 de secunde. 1.391 de oameni
au murit numai in Bucuresti si alti 7.600 au fost raniti. 33 de
blocuri au cazut in Capitala si 35.000 de locuinte s-au prabusit in
toata tara, ranind peste 11 mii de oameni.
Pentru romanii care traiesc in Chile si care stiu ce ravagii a
facut la noi seismul, experienta din 27 februarie a fost socanta.
Multi au facut comparatia cu Romania si s-au infiorat gandindu-se
ce s-ar fi intamplat la noi. Admiratia lor pentru sistemul chilian
e vadita. La 14 mii de km distanta, Romania ar fi fost cu
singuranta ingenuncheata, ingropata sub daramaturi. Specialistii
avertizeaza periodic. “Sa nu ne amagim, un cutremur mare va veni!”
– spune Marmureanu.
Spre deosbire de noi, chilienii pun pret pe viata lor si nu-si
permit sa ignore un fapt: ca tara e zguduita de cutremure majore o
data la cinci ani. Cu responsabilitate au studiat, au cercetat si
au reusit in 20 de ani sa faca din blocuri adevarate fortarete.
Sunt atat de buni, incat experti de pe intreaga planeta, inclusiv
japonezii, vin sa invete de la chilieni. Din Romania nu merge
nimeni, desi ar avea ce afla.
“Nu folosim stalpi si coloane decat foarte rar – spune Fernando
Yanez Uribe, director Centrul de Investigarea Structurilor si
Materialelor. Principalul element este zidul de beton armat, si
acesta s-a comportat foarte bine la cutremurele chiliene”
Mai au si chilienii probleme, din care insa ei invata. Intr-un
cartier de blocuri mai vechi de 20 de ani, de la periferia orasului
Santiago, zidurile s-au crapat pe lungime, pentru ca imobilele erau
din caramida. Ca multe din Romania.
Inspectorii chilieni verifica toate structurile afectate de undele
seismice, si toti dezvoltatorii se tem de concluziile anchetelor
pornite imediat dupa ce apar avariile la cladiri.
In apartamentul lui, un chilian filmeaza experienta. E calm: stie
ca imobilul nu va cadea, e rezistent, facut dupa tehnologii de
ultima ora. Si blocul nu s-a prabusit. Obisnuit pentru chilieni,
uluitor pentru restul lumii. Specialisti din toata lumea incearca
sa afle metoda chilienilor: cum sa construiesti blocuri sigure, cu
flexibilitate mare. Care este secretul?
Pe santierele chiliene, de la simpli muncitori, la sefii care ii
supravegheaza indeaproape, toata lumea stie ca trebuie sa respecte,
litera cu litera, legi foarte restrictive. Un rol foarte important
il au inginerii structuristi, toti cu pregatire in seismologie. De
altfel, pe cap de locuitor, Chile este tara cu cei mai multi
ingineri cu specializare in seismologie. Si toti, inca de la
primele calcule ale proiectarii, pun pe primul loc comportamentul
imobilului la cutremur. “Atunci cand se calculeaza rezistenta la
cutremur, spune Ariel Zuniga, inginer, se verifica fiecare etaj. Se
calculeaza forta pe primul etaj, pe al doilea, pe al treilea si tot
asa. In astfel de cazuri, cladirile de apartamente au la al doilea
sau al treilea etaj structuri mai mari, care sunt foarte rezistente
la miscare.”
Distrugatoarele forte de forfecare sunt mai mari la etajele din
treimea inferioara a cladirii. De acolo, in caz de cutremur major,
ar urma sa se aplece cladirea, fara insa a se prabusi. O lege
foarte buna are grija de asta. “Legea – precizeaza Fernando Yanez
Uribe, director Centrul de Investigarea Structurilor si
Materialelor – spune ca primul vanzator este raspunzator pentru
orice dauna. Dezvoltatorul trebuie sa isi angajeze un arhitect, un
inginer, un constructor si inspectie. Si daca este vreo problema,
primul vanzator trebuie sa raspunda rapid. Si deci este primul
interesat, e in interesul sau sa construiasca bine.” Adica legea
prevede ca dezvoltatorul despagubeste in totalitate daunele, la
orice avarie a cladirii, in primii zece ani de exploatare. Iar daca
imobilul la cutremur face victime, si anchetele arata ca au fost
greseli de executie, sau proiectare, care au dus la prabusire,
investitorul care a vandut initial cladirea raspunde cu inchisoare
pana la 5 ani, chiar daca intre timp constructia este la al doilea
sau al treilea proprietar. Investitorul nu poate da vina nici pe
constructor, nici pe inginerul structurist, si stie asta inainte
sa-i angajeze, asa ca e interesat sa-i gaseasca pe cei mai buni.
Cauta in acelasi timp si cea mai exigenta companie care sa
supervizeze lucrarile. E vorba intotdeauna de o firma, nu de o
persoana fizica, asa cum e permis prin lege la noi. Aceasta firma,
ca diriginte de santier, este subordonata companiei de asigurari
care va asigura sau nu proiectul, in functie de cat de sigur i se
pare. Tot ea urmareste foarte atent lucrarile, de la prima
sapatura, pana la finalizarea proiectului. Dirigintele de santier
raspunde si el in fata legii, daca nu a verificat riguros
proiectarea si constructia. Iar pentru plus de siguranta, pentru
lucrari mari, care presupun multe locuinte sau spatii de birouri,
proiectul trebuie avizat de 2 ingineri proiectanti. Si uite asa, in
cateva prevederi simple, cu sanctiuni dure, autoritatile chiliene
au gasit o reteta salvatoare: cel mai bun control e cel din
privat.
Si intr-o tara unde toti dezvoltatorii sunt responsabilizati,
constructorii chilieni se apropie de perfectiune. Cand intri
intr-un santier din Santiago, ai impresia ca ai nimerit in
farmacie. E ordine desavarsita, se lucreaza curat si doar zgomotul
utilajelor te duce cu gandul la constructii. Cum se munceste e
prima regula. Conform legii, pe un panou amplasat la intrarea in
santier, trebuie sa apara numarul de muncitori implicati in proiect
si cati sunt in fiecare zi la lucru. E primul amanunt pe care il
verifica inspectorii de munca. Fiecare om lipsa, din tabel sau din
santier, inseamna cate o amenda de 600 de dolari pentru
constructor.
Daca la noi, atunci cind nu ai nici o calificare, te angajezi in
constructii, in Chile toti muncitorii sunt calificati. Au deci si
salarii mai mari ca la noi, minimum 500 de dolari, la 8 ore de
lucru pe zi, cu weekend liber.
Si nu e suficient sa pretinzi santiere disciplinate si sa impui
restrictii si sanctiuni dure investitorilor. Statul chilian are
rolul sau in lupta cu seismele. La nici 2 zile de la puternicul
cutremur din Chile, blocurile afectate au intrat intr-o analiza
completa. Echipe de seismologi, geologi si ingineri constructori
s-au alaturat armatei si s-au raspandit prin tara, in zonele cele
mai afectate. In timp ce autoritatile ajutau populatia, expertii
aveau o misiune precisa: sa studieze cum s-au comportat cladirile
la miscarile distructive ale Pamantului.
In Chile, agitatia de dupa cutremur nu lasa loc indiferentei cateva
saptamani mai tarziu, cum se intampla la noi. Fiecare seism e
studiat cu atentie si toate datele se transpun in noi tehnologii si
norme de constructie. Acestea din urma se vor schimba din nou acum,
dupa miscarea telurica din 27 februarie, pentru a treia oara in
ultimii 7 ani. “De fiecare data cand avem un eveniment important,
normativele se modifica, spune Johaziel Jamet director Centru
coordonare ONEMI. Normele devin din ce in ce mai exigente. Oricum
norma seismorezistenta chiliana este foarte drastica. Si aceasta va
suferi modificari in urma analizei pe care o vom face
postcutremur.”
O regula dura si respectata strict: sa imbunatateasca periodic. De
aceea facultatile, institutele de cercetare si statul, lucreaza
impreuna la analize minutioase. De altfel, toate institutiile
implicate in reducerea riscurilor seismice, sunt in acelasi campus.
Apropiate ca loc, unite intr-un efort comun: sa previna
dezastrul.
In Chile vin experti din toata lumea, sa vada cum se comporta
cladirile si sa studieze miscarile pamantului. A devenit o Mecca a
cercetatii seismologice. “Instalam niste accelerografe,
inregistreaza mascarile pamanului, spune un cercetator german..
Stam 3 saptamani, ne intoarcem dupa date peste 3 luni.”
Toamna, toate concluziile rapoartelor se trimit la Ministerul
Locuintei, care emite un ordin prin care codul constructiilor este
intarit cu indici mai restrictivi de calcul in proiectarea
constructiilor. Care, astfel, rezista din ce in ce mai bine la
cutremur.
Chilienii nu controleaza insa doar cum se contruieste acum.
Constructiile vechi sunt si ele in vizor, iar o lege veche de 15
ani permite demolarea oricarui imobil nesigur, cu exceptia
monumentelor istorice. Proprietarii pot fi evacuati fortat, dar
sunt ajutati cu bani si programe guvernamentale de reconstructie.
Insa cea mai dura regula e cea impusa la demolarea peretilor
interiori: e interzisa cu desavarsire. Chilienii stiu de ce. In
localitatea Maipu, un investitor strain a crezut ca stie mai multe
despre constructii decat chilienii. A modificat deci proiectul
initial, renuntand la peretii de la parter pentru a obtine locuri
de parcare. S-a dovedit insa ca stalpii ramasi nu au fost suficient
de puternici ca sa sustina toata cladirea. Seismul a retezat-o, pur
si simplu. Blocul s-a aplecat chiar peste masini, nu mai poate fi
locuit si a fost evacuat.
La toate aceste reguli, se adauga cartografierea permananta a
solului. Chilienii au nevoie sa stie in permanenta pe ce pamant
construiesc. Armata fotografiaza toate zonele afectate, dupa
fiecare seism major si pentru aprobarea unui proiect de constructie
ai nevoie de ultimele informatii despre parcela pe care se deschide
santierul. O tara intreaga deci vrea sa previna urmatoarea
catastrofa, care poate veni in orice moment.
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea “Romania, te iubesc!” din 6
iunie 2010