Restantele acumulate de populatie la credite bancare urca la 157 mil. euro

Populatia inregistra restante de 582 de milioane de lei (putin peste 157 de milioane de euro) la sfarsitul lui ianuarie, potrivit datelor prezentate de BNR.
In ianuarie restantele au urcat cu numai 1,6% fata de luna precedenta, dupa o stagnare in decembrie. In noiembrie soldul facuse insa un salt de aproape 15%.
Dupa doua luni de crestere temperata, ritmul anualizat de crestere a restantelor a coborat la 98%, cel mai redus nivel inregistrat din octombrie. In vara trecuta cresterea atinsese un varf de 119%, iar in noiembrie ritmul era de 113%.
Datele privind evolutia anualizata nu sunt insa perfect comparabile, in conditiile in care BNR preia din aprilie anul trecut informatii privind restantele populatiei de la Biroul de Credit, institutia creata de bancile comerciale din sistem pentru a gestiona aceste date.
Numarul clientilor care inregistreaza restante mai mari de 30 de zile a sarit insa in ianuarie cu 4%, pana la 366.154 de persoane, dupa o perioada de relativa stabilitate intre octombrie si decembrie. Comparativ cu inceputul anului 2007, numarul restantierilor a crescut cu 27%, in timp ce volumul total al restantelor aproape s-a dublat. Numarul conturilor de credit care inregistreaza probleme la rambursarea ratelor a crescut in aceasta perioada cu 34%, pana la 483.873.
In continuare, cea mai mare parte a restantelor apar la creditele acordate in lei. Soldul acestora a urcat cu 0,6% in ianuarie, pana la 492 de milioane de lei (echivalentul a 133 de milioane de euro). Fata de anul trecut soldul marcheaza o crestere cu 92%. Restantele in lei si-au redus usor ponderea, insa aceasta ramane la un nivel foarte ridicat, de 84%. In structura creditului total, finantarile in lei reprezinta acum mai putin de jumatate, dupa expansiunea rapida a imprumuturilor in euro, dar si in franci elvetieni.
Restantele in euro au urcat in prima luna a anului cu 7,5%, pe fondul unei baze de comparatie mai mici, pana la aproape 24 mil. euro (echivalentul a 87,9 milioane de lei). Fata de ianuarie anul trecut, restantele in euro marcheaza o crestere cu 150%.
Diferenta mare de sold arata ca debitorii sunt mult mai atenti la rambursarea creditelor in euro. Finantarile in lei sunt preferate in general pentru acoperirea nevoilor de consum, iar la aceste credite apar si cele mai multe probleme, spun bancherii. In schimb, creditele in euro sunt in general de valori mari, cu garantii imobiliare, iar delincventa este mult mai mica in cazul acestora. La creditele in dolari restantele au inregistrat o noua scadere, pana la echivalentul a 1,3 mil. lei (0,35 milioane de euro).
Lunile decembrie si ianuarie arata astfel o evolutie temperata a restantelor populatiei, chiar in contextul unei deprecieri rapide a leului in a doua jumatate a anului trecut.
Pe de alta parte, bancherii spun ca abia de acum incep sa se faca simtite efectele cresterii cursului, care a facut ca efortul de rambursare a ratelor la creditele in valuta sa creasca semnificativ pentru clientii care au venituri in lei. Astfel, delincventa la rambursarea creditelor ar putea sa urce in lunile urmatoare. Mai mult, in ultimele luni peste efectul deprecierii leului au inceput sa se suprapuna si majorari ale dobanzilor operate de banci. In cazul creditelor in euro, bancile locale majoreaza dobanzile, dupa ce costul finantarilor a urcat si pe pietele internationale, pe fondul prelungirii crizei de lichiditati la nivel international. Bancile au fost puse in situatia de a majora si dobanzile la creditele in lei, dupa ce BNR a intarit puternic politica monetara incepand din toamna trecuta. Saltul dobanzilor este resimtit cel mai puternic insa de clientii care au ales in trecut credite cu dobanzi foarte atractive, dar garantate de banci doar pentru o perioada limitata (in general un an). Odata cu expirarea perioadei in care dobanda era fixata la niveluri scazute, aceasta devine dependenta in functie de situatia de pe piata, iar acum conditiile s-au inrautatit. In aceste conditii, majoritatea bancherilor vorbesc cel putin despre intarirea politicilor de acordare de credite, in conditiile in care apetitul pentru asumarea de risc s-a diminuat. Ramane insa de vazut cat de mult vor restrictiona bancile accesul la credite, in conditiile in care concurenta pe piata ramane intensa, iar multi jucatori se afla la mijlocul planurilor de expansiune, cu tinte ambitioase pe zona de retail.