De câteva luni, tot mai multe restaurante dau faliment peste tot în Franța, scrie Le Monde.
„25 de unități se închid zilnic“, a anunțat Thierry Marx, președinte al Uniunii Meseriilor și Industriilor din Sectorul Hotelier și de Catering (UMIH), principala organizație patronală din sector.
Comparativ, 20 se deschid în fiecare zi, estimează acesta.
Peste 4.900 de restaurante au dat faliment în Franța de la începutul anului, o creștere de 7% față de perioada similară din 2025, potrivit datelor Altares. În 2025, numărul procedurilor a atins 7.300, depășind cu 35% media înregistrată în perioada 2010-2019.
GHR, un alt sindicat patronal, face o constatare similară. După trei ani dezastruoși, „aceasta nu este o dificultate temporară, ci o problemă profundă, al cărei sfârșit nu-l întrevedem“, subliniază președinta acestuia, Catherine Querard.
Restaurantele tradiționale, cu servire la masă, rămân cele mai afectate. Însă și unitățile fast food au consemnat o creștere a falimentelor de 10% în primele opt luni ale acestui an în raport cu aceeași perioadă din anul trecut, potrivit datelor Altares.
Cum poate fi explicată această situație? Experții vorbesc despre un „efect foarfecă“. Pe de o parte, costurile sunt în creștere. Costul energiei a crescut puternic de la invadarea Ucrainei de către Rusia și mai apoi odată cu declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. „Sunt costuri fixe, indiferent dacă servim cincizeci sau o sută de persoane“, explică Laurent Barthelemy, președintele UMIH.
Materiile prime s-au scumpit la rândul lor: cereale, carne, legume, prețurile acestora au crescut cu 4% în 2025 și ar putea urca și maim ult după perioadele de caniculă și secetă din această vară.
La acestea se adaugă rambursarea creditelor garantate de stat contractate în timpul crizei sanitare generate de pandemia de coronavirus, ultimele dintre acestea ajungând acum la scadență.
Pe de altă parte, clienții fac alegeri mai selective în ceea ce privește cheltuielile din cauza presiunilor asupra puterii de cumpărare. „Uneori, oamenii comandă doar un fel de mâncare pentru două persoane, fără băuturi“, explică Laurent Barthelemy.
Concurența din partea patiseriilor și supermarketurilor a crescut de asemenea, acestea venind cu oferte mai ieftine pentru prânz. Voucherele sunt folosite mai mult pentru cumpărături și mai puțin pentru restaurante, „ceea ce este de înțeles, dar reprezint o pierdere de venituri pentru sectorul nostrum“, spune David Zenouda, vicepreședintele UMIH.
În același timp, pe fondul ascensiunii muncii de acasă, a scăzut și numărul celor care iau prânzul la restaurant.
Multe restaurante contau pe vară pentru a-și reveni, dar din păcate valurile de căldură repetate au dus la scăderea numărului de clienți.
Ultima și cea mai delicată problemă este cea a forței de muncă. Organizațiile patronale subliniază că salariile au crescut în ultimii ani, într-un sector care necesită o forță de muncă numeroasă.