Considerata necesara si chiar inevitabila de majoritatea populatiei israeliene si palestiniene, retragerea din Fasia Gaza ofera putine sperante pentru relansarea procesului de pace, comenteaza AFP.
Tabara ultranationalista din Israel considera insa ca planul de dezangajare al premierului Ariel Sharon reprezinta un “cadou facut terorismului”, Israelul renuntand la un teritoriu fara a obtine nimic in schimb.
Chiar si sustinatorii stangii, care sprijina planul de retragere, se tem ca acesta sa nu creeze un impas, dat fiind faptul ca nu este inscris in nici un proiect de reglementare globala a conflictului israeliano-palestinian.
In tabara palestiniana, populatia care, mult timp, nu a crezut cu adevarat intr-o retragere israeliana, sarbatoreste o victorie impotriva ocupantului, dar se teme, in egala masura, ca este vorba despre o manevra prin care Israelul renunta la un teritoriu suprapopulat si greu de administrat, pentru a-si consolida prezenta in Cisiordania.
Expertii sunt de acord asupra unui singur punct: planul de retragere nu lanseaza nici o reglementare de pace.
“Sharon nu si-a lansat planul pentru a obtine pacea, ci pentru ca el considera ca aceasta nu este posibila si nu se asteapta la nici un progres nici dupa retragere”, apreciaza Yossi Alpher, adaugand ca “totul va fi blocat pana la alegerile legislative” programate pentru luna octombrie 2006, care ar putea fi insa devansate din motive de politica interna.
Sharon nu ascunde faptul ca retragerea din Gaza si evacuarea celor 21 de colonii din acest teritoriu, impreuna cu alte patru din nordul Cisiordaniei, nu va reprezenta un precedent, iar in Cisiordania colonizarea va continua, cel putin in marile blocuri de implantari.
Dov Weisglass, consilier al premierului, este chiar si mai explicit. Sharon a initiat planul de separare unilaterala pentru “a bloca procesul politic pentru o perioada nedeterminata”, spunea el in luna octombrie. “Inghetand un proces politic, sunt impiedicate crearea unui stat palestinian, discutiile despre refugiati, granite si Ierusalim”, afirma Weis-glass, enumerand punctele de discutie prevazute de “foaia de drum”.
Acest plan international de reglementare a situatiei ramas litera moarta prevedea crearea unui stat palestinian in 2005, dar impunea drept conditie prealabila incetarea violentelor si a actelor teroriste si inghetarea colonizarii evreiesti.
In tabara palestiniana, “lupta interna risca sa alimenteze violentele impotriva Israelului. In fata miscarilor islamiste Hamas si Jihadul Islamic, care se mandresc ca au alungat Israelul din Gaza cu ajutorul atentatelor, Autoritatea Palestiniana se va afla intr-o situatie greu de gestionat, inainte de a demonstra ca poate obtine concesii din partea Israelului prin negocieri, in situatia in care Sharon nu are in vedere nici un fel de negociere”, adauga el.
“Daca retragerea ramane un act unilateral, fara a fi inclusa intr-un proces mai vast, va fi un dezastru”, apreciaza, la randul sau, un fost consultant al serviciilor de securitate israeliene. “Dezechilibrul dintre Fasia Gaza, dupa retragere, si Cisiordania va determina gruparile armate sa relanseze atacurile”, avertizeaza el.
Perspectivele nu sunt mai incurajatoare nici pentru cercetatorul pales-tinian Mahdi Abdel Hadi. “Daca Israelul nu pune capat colonizarii, daca ocupatia va continua, puterea lui Mahmud Abbas va fi subminata, iar cele doua popoare vor fi aruncate intr-un nou ciclu de violente”, a avertizat el.