Anul trecut, firma britanica de brokeraj Teather & Greenwood si-a rearanjat birourile. Pentru a reduce costurile, firma a renuntat la majoritatea celor 50 de terminale care odinioara furnizau informatii financiare de la Grupul Reuters. In schimb a pastrat cele 20 de terminale de la Bloomberg, pentru preturile obligatiunilor si mesageria instant. Pentru cursul actiunilor, a instalat peste 30 de aparate de la o companie noua in domeniu. Informatiile de la serviciul de stiri nu sunt atat de cuprinzatoare precum cele oferite de Reuters, “insa ne acopera nevoile la aproape o cincime din pret”, spune Nick Stagg, directorul operational al firmei de brokeraj.
Restructurarea terminalelor de la Teather & Greenwood ilustreaza criza de la Reuters, o companie cu o istorie de 152 de ani care este faimoasa pentru serviciul de stiri, insa de mult timp isi realizeaza profitul vanzand rate de schimb valutar, pretul actiunilor si alte date, relateaza Wall Street Journal Europe. Pana acum cativa ani Reuters domina piata de 6,3 milioane de euro a datelor financiare in timp real. Dar pe masura ce tehnologia Internetului si inovatiile rivalilor au transformat piata, Reuters si-a pierdut avantajul.
“Este ca un vapor care navigheza prin ape potrivnice”, spune Tom Glocer, un american care a lucreaza ca director executiv al Reuters din iulie 2001. “Este o spirala a mortii? Categoric nu”.
In anii ’70 si ’80 Reuters era printre putinele companii care aveau acces la datele financiare cat si capacitatea tehnologica de a le livra instantaneu in ringurile de tranzactionare din intreaga lume. Multi traderi pur si simplu nu puteau sa-si faca treaba fara un terminal Reuters. Insa Internetul a facut sa fie mai usor pentru companiile noi sa stranga si sa livreze informatii. Sosirea lor a impartit piata in doua: partea de sus, dominata de Bloomberg, cu tehnologia lui de ultima ora si mesageria instant si afacerile cu marfuri, deservite de catre furnizori cu costuri mici. Reuters, complesita de birocratie si impartita intre tot felul de interese, a ramas sa se zbata la mijloc.
Tom Glocer spune ca el poate sa revitalizeze Reuters prin intermediul pachetelor de informatii la preturi mai mici, mai multa asistenta pentru clienti si material analitic mai bun. De exemplu, Reuters planuieste sa incorporeze in oferta sa de baza analiza financiara furnizata de doua firme americane de consultanta pe care le-a achizitionat recent, Yankee Group si Tower Group. Reuters ar putea sa ofere si mai multa analiza pe actiuni, cautand sa profite de insatisfactia publica fata de analiza oferita de bancile de investitii.
Cu o atentie mai sporita asupra continutului, Reuters incearca sa revina la radacinile sale, care dateaza de la mijlocul secolului 19, cand Paul Julius Reuter folosea porumbei calatori pentru a transmite informatii intre centrele financiare ale Europei. Astfel compania renunta la multe dintre strategiile sale din anii ’90, cand Reuters se prezenta mai mult ca furnizor de soft si alte tehnologii.
La capatul superior al pietei, Bloomberg si-a protejat pana acum pozitia. “Tocmai m-am indragostit de acest aparat”, spune Michael Carter, trader pe actiuni la Teather & Greenwood. O trasatura populara este mesageria instant de la Bloomberg, care le permite traderilor, analistilor si managerilor de fonduri sa converseve in mediul electronic. Sistemul de mesagerie Bloomberg care acum poarta 3,5 milioane de mesaje zilnic, a fost lansat in 1993. Sistemul de mesagerie Reuters a fost introdus noua ani mai tarziu, in octombrie anul trecut.
Schimbarile economice au fost si ele favorabile pentru Bloomberg (fondata de catre primarul New Yorkului Michael Bloomberg). Puterea sa traditionala consta in furnizarea de date cu privire la pietele obligatiunilor. Avantajul s-a vazut atunci cand informatiile despre pretul obligatiunilor a devenit partea cu cea mai rapida crestere de pe piata informatiilor financiare la sfarsitul anilor ’90. Intre timp, cererea de informatii despre cursurile de schimb, specialitatea istorica a Reuters, s-a diminuat dupa introducerea in 1999 a monei unice euro, fapt care a redus nevoia de a cumpara si vinde valute diferite. La inceputul acestei saptamani Reuters a angajat un nou director pentru operatiunile cu venituri fixe, sperand sa impulsioneze aceasta activitate.
Tom Glocer, primul american si primul nejurnalist care a ajuns in fruntea Reuters, a mostenit majoritatea problemelor companiei. Una dintre cele mai mari este structura care a favorizat autonomia regionala si produsele specifice unei tari. “Am fost foarte frustrat de lipsa de dorinta a oamenilor de a lucra ca o echipa”, spune Patrick Mannix, fost membru in comitetul executiv care s-a pensionat de la Reuters in 1998 dupa 28 de ani.
Rapiditatea nu a reprezentat niciodata o parte importanta din cultura existenta la sediul Reuters din Fleet Street. Noile idei si produse erau adesea inlaturate de o “societate de tip Oxford-Cambridge care purta mereu discutii in contradictoriu”, cu prezentari intrerupte constant de tirade de intrebari, spun veteranii companiei.
Ca director executiv al Reuters, Tom Glocer (43 ani) reprezinta o figura destul de diferita fata de predecesorii sai, care erau mai mult persoane formate la vechea scoala englezeasca care au aterizat in domeniul stirilor. Nascut in New York si la curent cu noile tehnologii, Glocer a absolvit Scoala de Drept de la Yale si este casatorit cu o fosta Miss Finlandia. In timp ce fostii directorii executivi de la Reuters au scris mesaje concise de la granitele imperiului Britanic cum ar fi New Delhi si Hong Kong, Glocer a scris programe pentru calculator menite sa predea despre litigii in facultatile de drept americane. Tom Glocer a fost avocat pe fuziuni si achizitii la New York inainte sa vina la Reuters in 1993.
De cand a preluat conducerea, el a abandonat structura geografica Reuters in favoare a patru segemnte concentrate pe clienti si intentioneaza sa reduca cu 50% lista de peste 1.000 de produse in urmatorii ani. De altfel, in ultimele saptamani Teather a redeschis discutiile cu Reuters pentru a lua unele servicii noi, iar directorii de la Teather detecteaza o atitudine noua, mai umila la furnizorul de date.