…este posibilă, totuși, în ficțiune… Soția tigrului de Téa Obreht a adus în literatura americană Belgradul și poveștile balcanice, a deschis ușa spre lumea distrusă de războaiele ce au dezmembrat Iugoslavia și-au îngrozit mapamondul. Balcanii apar ca tărâm al fabulosului, cu minunății și orori, cu o viață de familie bazată pe legături unice dintre generații, cu bunicii fără seamăn din existența nepoților, modele și sfătuitori, adevărații mentori care le veghează destinul.
Téa Obreht este scriitoare americană, dar s-a născut și-a copilărit la Belgrad, cu alte cuvinte a trăit anii decisivi ai formării interioare în capitala Iugoslaviei. Romanul debutului i-a adus și un premiu literar prestigios, Orange Prize 2011, mai ales că intră și în istoria premiului drept cea mai tânără laureată, la 25 de ani. Mai important, reiese că țara lăsată în urmă este lumea despre care vrea să depună mărturie, că a intuit că aducând lumea pierdută în ficțiune se singularizează într-un peisaj literar de mare diversitate.
Acțiunea romanului începe în zorii secolului XXI, într-o țară din Balcani, ce rămâne fără nume, dar se ghicește ușor, unde ajunge Natalia, tânăr medic, într-o misiune umanitară – vaccinarea copiilor rămași orfani, într-un sat izolat. Pe drum, află de moartea bunicului ei, înconjurată de întrebări. Bunicul ei plecase departe de casă, știind prea bine că i se apropie sfârșitul (el și nepoata lui păstraseră secretul bolii incurabile ce-l măcina), stârnind întrebări și durere soției sale, obligând-o pe nepoată să afle detaliile despărțirii lui de viață.
Neîndoielnic, bunicul este personajul extraordinar al romanului. A avut o copilărie fabuloasă, în Galina, satul de munte unde se petrec atâtea lucruri ieșite din comun. Poveștile spuse de el i-au hrănit copilăria, dar acum își dă seama câte povești au rămas nespuse, câte a trecut sub tăcere. Natalia, ca și bunicul ei, a ales să studieze medicina, să o practice, așadar ca vocație și profesie amândoi stau sub semnul cunoașterii științifice, dar au în comun darul miraculosului.
Bunicul ei poartă cu el și la bătrânețe Cartea Junglei de Rudyard Kipling care i-a dezvăluit lumea în anii copilăriei. Căci în apropierea satului Galina unde a crescut, în sălbăticia naturii din jur și-a găsit refugiu un tigru, care evadase din grădina zoologică a orașului. Toți sunt fascinați de apariția tigrului, și o femeie dintre cele mai năpăstuite ființe, abuzată mereu, îi vine în ajutor tigrului. Între ei se naște o legături tainică și copilul este printre puținii care-i intuiesc profunzimea.
Povestea soției tigrului și povestea bărbatului fără de moarte îl însoțesc pe bunic, lăsând neatinsă în suflet o zonă de puritate și credință. Asistând cu nepoata lui la o întâlnire stranie pe străzile orașului, o convinge că asemenea clipe de grație trebuie păstrate în memorie, că nu se pot istorisi, nu doar fiindcă faptele ar părea incredibile și cel ce le istorisește ar părea mincinos, ci și pentru că ele intră într-un fel de memorie personală unică.
Poveștile bunicului aparțin unui trecut cu alt război și altfel de viață, dar prezentul naște legende noi, căci nu doar oamenii se smintesc în anii războiului, ci și animalele de la grădina zoologică par posedate de un instinct al autodistrugerii: își mănâncă puii abia născuți ori propriile labe. Vechi superstiții reînvie: țăranii dezgroapă morții îngropați în urmă cu doisprezece ani, pentru ca sufletele lor să fie adunate de la răspântii.
Téa Obreht a recunoscut ceea ce au afirmat mai mulți scriitori că prima carte înseamnă o întoarcere la altă vârstă a copilăriei, poate în dorința de a regăsi percepția de atunci asupra lumii. Se dovedește iarăși că un autor aduce zestrea copilăriei în ficțiune, marii săi maeștri sunt bunicii ori bunicile care i-au înzestrat cu o tolbă de povești. Poveștile supraviețuiesc nenorocirilor istoriei, îi preschimbă în „oamenii fără de moarte” adică în creatorii de ficțiuni. Nu mărturiseau și cei doi nobelizați, Gabriel García Márquez și Mo Yan, că au primit harul poveștii de la o bunică fabuloasă?
Téa Obreht, Soția tigrului, traducere din limba engleză de Simona Goșu, Editura Rao, 2013, 384 pag.