„Bufferul în valută este de 6 miliarde de euro, din care 5 miliarde de euro cash și un miliard de euro linia de finanțare de la Banca Mondială. Am emis un ordin privind aprobarea constituirii și menținerii unei rezerve financiare în valută la dispoziția Ministerului Finanțelor Publice care a fost publicat în Monitorul Oficial“, a declarat pentru ZF Liviu Voinea, ministrul bugetului.
Finanțele au împrumutat de la începutul anului aproape 30 mld. lei, 1,4 mld. euro și 1,5 mld. dolari.
Ordinul ministrului bugetului, semnat de secretarul de stat Gheorghe Gherghina și publicat ieri în Monitorul Oficial, aprobă constituirea și menținerea unei rezerve financiare în valută la dispoziția Ministerului Finanțelor „care să acopere necesarul brut de finanțare, determinat de nivelul deficitului bugetar și volumul refinanțării datoriei publice, pentru o perioadă de aproximativ patru luni, în scopul protejării finanțelor publice împotriva șocurilor externe neprevăzute“.
Deficitul bugetar este estimat pentru acest an la 2,4% din PIB, respectiv 14,7 mld. lei (3,3 mld. euro). La jumătatea anului deficitul era de 1,06% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Nivelul datoriei publice (lei și valută) a ajuns la sfârșitul lunii mai la 250 mld. lei (58 mld. euro), în creștere față de nivelul de 240 mld. lei înregistrat la sfârșitul anului trecut. Datoria externă a statului era la jumătatea anului de 35,7 mld. euro, diferența până la 98,8 mld. euro fiind datoria sectorului privat, potrivit BNR. Pe lângă rezerva în valută a Finanțelor, există rezerva valutară a BNR, mult mai consistentă, de 33 mld. euro. Cu aceste buffere autoritățile speră să țină stabil cursul de schimb, care este principala problemă a românilor în condițiile în care 60% din împrumuturile locale sunt în valută, iar orice mișcare mai amplă a cursului aduce panică.
Rezerva de valută constituită în Trezoreria statului conform acordului cu FMI a înregistrat fluctuații de-a lungul anilor. Anul trecut, la sfârșitul lunii iulie bufferul scăzuse la 3,3 mld. euro, după ce în aprilie se apropiase de 5 mld. euro, acest instrument fiind folosit intens în contextul crizei politice din vara trecută. Apoi rezerva a fost reîntregită în toamnă prin două emisiuni de bonduri în euro pe piața internațională, care au însumat 2,25 mld. euro, iar la un moment dat bufferul a trecut de 6 mld. euro, nivel la care a rămas pentru scurt timp.
Numărul investitorilor străini care au cumpărat titluri de stat românești a crescut puternic, însă analiștii au susținut că România nu poate risca să se bazeze pe acest val de entuziasm și să renunțe la rezerva de valută din Trezoreria statului, pentru că sentimentul piețelor se poate schimba la fel de repede. Aproape 7 miliarde de euro au intrat în România până la nivelul lunii mai sub forma plasamentelor în titluri de stat în lei și euro emise pe piața locală de Ministerul Finanțelor, potrivit datelor Trezoreriei, volumul fiind mai mult decât dublu față de cel înregistrat la sfârșitul lui 2012. Străinii au ajuns să dețină aproape 28% din portofoliul total de titluri în lei și euro emise pe piața externă, față de o pondere de numai 10% în 2010.
Finanțele au reușit să vândă bonduri în lei la randamente de sub 5% pe an inclusiv la scadența de cinci ani, dar și în euro la un randament minim record de 2,75%. Ieri Finanțele au atras 500 mil. lei printr-o licitație pentru vânzare de obligațiuni cu maturitate în trei ani, la un randament mediu de 4,28% pe an, în ușoară creștere față de săptămâna trecută.
Pentru luna august Finanțele au programat licitații cu titluri de stat de aproape două miliarde lei în august, în această lună ajungând la scadență titluri de 700 milioane lei și 447 milioane euro.
Oficiali din Finanțe au adus în discuție costurile pe care le implică menținerea rezervei de valută și rațiunile păstrării unui asemenea nivel în condițiile în care România are acces la finanțare inclusiv pe piața externă în condiții bune, însă FMI se opune reducerii bufferului.
Voinea: Deficitul bugetar după șapte luni a coborât sub 1% din PIB
Deficitul bugetar a coborât după șapte luni la 0,98% din PIB, potrivit datelor preliminare, în luna iulie înregistrându-se excedent, a declarat pentru ZF Liviu Voinea, ministrul bugetului.
Voinea a explicat că acesta este cel mai mic nivel al deficitului bugetar la 7 luni din 2009 încoace.
În 2009, la sfârșitul lunii iulie deficitul a fost de 3,6% din PIB, în 2010 nivelul a fost de 3,9% din PIB, în 2011 după șapte luni deficitul a fost de 2% din PIB, iar în perioada ianuarie – iulie 2012 deficitul bugetar a fost de 1,2% din PIB.
La jumătatea anului deficitul bugetar a fost de 6,6 mld. de lei, reprezentând 1,06% din PIB. Veniturile bugetului consolidat însumau la sfârșitul primului semestru 97,5 mld. lei, reprezentând 15,6 % din PIB, în creștere nominală cu doar 4,8%.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.08.2013.