Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) va decide luni, 21 octombrie, cresterea nivelului rezervelor minime obligatorii (RMO) in valuta constituite de bancile comerciale si reducerea acestui nivel pentru rezervele minime in lei, a declarat, miercuri, la Londra, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Aceasta masura a BNR – cu prima directie limitarea creditarii in valuta – era asteptata din moment in moment mai ales ca inca de acum cateva luni Banca Nationala a inceput sa-si exprime public ingrijorarea ca expunerea bancilor pe valuta este mult prea mare. Un prim efect al acestei masuri de crestere a RMO in valuta s-ar putea vedea in cresterea dobanzilor la creditele in valuta. Acum acestea sunt in jur de 8-13/14% pe an, in functie de valuta (euro sau dolar) si de scadente.
“Nu vor fi modificari spectaculoase in nivelul rezervelor minime pentru ca nu dorim neaparat o descurajare semnificativa a creditului in valuta, ci mai degraba o incetinire a vitezei de crestere. Totodata, vrem sa stimulam creditul in lei si ne asteptam la o scadere a dobanzilor in urmatoarea perioada. Probabil ca vom duce rezerva pe lei sub 20% si avem in vedere ca pe viitor sa mai efectuam scaderi”, a explicat Isarescu.
Creditul in valuta reprezinta peste 60% din totalul creditului neguvernamental, iar acest nivel este considerat de oficialul BNR ca suficient de ridicat pentru ca banca centrala sa adopte o pozitie administrativa preventiva.
“Dolarizarea economiei” poate avea efecte negative atat asupra bancii centrale, careia poate sa-i limiteze instrumentele de interventie din cadrul politicii monetare, cat si asupra bancilor, printr-o evolutie ascendenta a cursului leu/dolar, determinata de o depreciere a monedei unice europene. De asemnea, Isarescu apreciaza ca o perioada indelungata de timp fara interventii pe piata valutara nu corespunde mixului de politici monetare, iar deciziile privind modul de actiune trebuie adoptate intr-un timp scurt.
Guvernatorul a amintit ca banca centrala are in vedere, pentru acest an, o apreciere a leului, in termeni reali, intr-un interval cuprins intre 2% si 4%. El a explicat ca, pentru a previziona cursul de la sfarsitul anului, trebuie avute in vedere evolutia productivitatii, a salariilor, precum si a cursului euro/dolar.
Pe langa politica de control a rezervelor minime obligatorii, banca centrala a mai supervizat expunerea prea mare pe creditele in valuta prin modificarea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii in valuta pe care bancile sunt obligate sa le constituie (prin luarea in calcul si a intrarilor de valuta din linii de finatare cu scadente mai mari de doi ani). In plus, a sustinut reducerea dobanzilor la creditele in lei, mizand pe o reorientare catre imprumuturile in lei in detrimentul celor in valuta.
Rezervele minime obligatorii in valuta au fost de-a lungul timpului mai putin folosite ca instrumente de politica monetara, fiind preferate de departe cele in lei. Anul acesta insa, in aprilie, BNR, printr-o miscare care a surpins pe foarte multi, a crescut rezervele minime obligatorii in valuta de la 20% la 22% din volumul total al atragerilor in valuta.