Eforturile Ucrainei de a obține prețuri mai mici pentru gaze naturale importante din Rusia și ezitările statului de a se conforma termenilor unui acord de bailout au alarmat investitorii, ceea ce a determinat creșterea riscului privind datoriile fostei republici sovietice la un nivel care-l depășește pentru prima dată în ultimii doi ani pe cel al Argentinei.
Guvernul evită să solicite Fondului Monetar Internațional ajutor financiar în condițiile în care încearcă să obțină un discount de la Rusia pentru importurile de combustibil deși neînțelegerile dintre cele două state au determinat întreruperea tranzitului de gaz de două ori după 2006, scrie Bloomberg.
Acest lucru a stârnit îngrijorări legate de capacitatea țării de a-și onora obligațiile de plată de 11,9 miliarde de dolari în acest an, riscul de default crescând în ultimele șase luni mai mult decât în oricare altă țară supravegheată de Bloomberg, cu excepția Greciei. În timp ce Ucraina se confruntă cu adâncirea deficitului de cont curent, cu încetinirea creșterii economice și cu accesul limitat la piețele globale de capital, președintele Viktor Ianukovici a refuzat majorarea tarifului de gaze plătit de familii, măsură necesară pentru a primi 15,6 miliarde de dolari ajutor financiar de la FMI, sprijinindu-și astfel partidul de guvernământ a cărui popularitate este în declin înaintea alegerilor din luna octombrie.
“Este o problemă de voință, de disponibilitatea de a plăti un preț politic”, spune Ronald Schneider, care administrează aproximativ un miliard de dolari din datoria țărilor emergente la Raiffeisen Kapitalanlage.
“Scepticismul în privința Ucrainei va crește” fără reluarea plăților de către FMI, spune acesta.
Costul asigurării datoriei Ucrainei pe cinci ani împotriva riscului de neplată a crescut cu 271 de puncte de bază în ultimele șase luni, până la 797 de puncte de bază pe 21 februarie, potrivit CMA, deținut de CME Group, care analizează prețurile dealerilor de pe piața negocierilor private.
Creșterea economică s-ar putea reduce la 3,9% în acest an de la 5% anul trecut, estimează guvernul, pentru că turbulențele din zona euro amenință exporturile de oțel, iar vremea rece afectează recolta de cereale.
În ultimele luni a crescut și presiunea pusă pe moneda națională a Ucrainei, grivna, pentru că reducerea încrederii în autorități a stopat intrările de capital și investițiile, l-a avertizat pe 31 ianuarie într-o scrisoare reprezentantul FMI în Ucraina Max Alier pe prim-vicepremierul Andrii Klyuev.
Rezervele valutare și de aur ale Ucrainei au scăzut în 2011 cu echivalentul a 3,3 miliarde de dolari, la 31,8 miliarde de dolari, din cauza deprecierii monedei naționale și a adâncirii deficitului de cont curent de la 2,2% din PIB la 5,5% din PIB.