Philippa Gregory nu mai are nevoie de prezentare, după ce a cucerit cititorii cu romanele surorilor Boleyn (“Surorile Boleyn” și “Moștenirea Boleyn”), apoi cu alt ciclu “Războiul Rozelor” despre un răstimp ce a însângerat istoria Angliei, din care au apărut “Regina albă” și “Regina roșie”, prima fiind urmașa zânei Melusina cu darul Vederii, a doua fiind peste măsură de pioasă. Al treilea roman din ciclul războinic al rozelor, “Doamna apelor”, se întoarce în timp, la vremea domniei lui Henric al VI-lea si a Margaretei de Anjou, când a izbucnit dușmănia dintre Casa de York și Casa de Lancaster.

O întreagă epocă reînvie sub ochii unei femei – Jacquetta de Luxemburg, a cărei viață o decid nașterea, familia și istoria: ieșirea din copilărie și instruirea ei în practicile magice, două căsătorii ce o ridică sus, între primele doamne din regat, fidelitatea față de Casa de Lancaster, șirul de lupte din regat în care, vrând-nevrând se vede silită să rămână doamna de încredere a reginei Margareta, pe care chiar ea o însoțise ca tânără mireasă din Franța la Londra pentru a se căsători cu tânărul rege Henric al VI-lea.

Copilă fiind, ea are privilegiul s-o cunoască pe Ioana d’Arc și să învețe prima lecție dură despre jocul puterii și jucătorii care și-o dispută – francezii dornici să-i alunge pe englezii care le-au ocupat țara, lorzii care-l slujesc pe regele Angliei se străduiesc să intre în grații ca să obțină privilegii peste privilegii, de la moșii bogate la căsătorii care-i ridică în rang și le sporesc averea. O frescă de proporții descrie o epocă zbuciumată, datorită unui rege slab, mai potrivit unei vieți monahale, o regină ambițioasă și nesăbuită.

Jacquetta însăși a fost ințiată de mătușa ei în practicarea artelor magice – posedă și darul Vederii profetice, așa că devine tânăra soție a ducelui Beauford, cel ce conduce Franța ca regent în numele regelui Angliei, luptând să apere ținuturile cucerite. Ducele o vrea exact pentru harul ei și, păstrând-o fecioară, încearcă să-l folosească: cu ajutorul alchimiștilor și a ghicirii în oglindă, caută să afle viitorul. Viziunile ei dezvăluie scene dintr-un viitor atât de îndepărtat, încât nu se pot înțelege și descifra.

Dar Jacquetta rămâne văduvă încă de tânără și provoacă un șoc curții când decide să se căsătorească din iubire pentru cavalerul ducelui, cel ce-i fusese devotat chiar de la prima întâlnire. Aleg să trăiască la un conac, dar ca ducesa iubită și admirată de englezi, revine la curte, știe că are șansa unică să-și urce familia pe scara socială doar intrând în cercul puterii. Ea refuzase practicarea magiei, dar asta nu înseamnă că viziunile o părăsesc, ele vin rar și o tulbură profund, le înțelege târziu, numai când ele se împlinesc.

Apar în fundalul romanului multe, multe confruntări. Prima ține de istoria știută: englezii au cucerit o parte a Franței, stăpânesc orașul Calais, dar periodic se văd siliți să apere posesiunile dobândite cu spada. Căsătoria Margaretei de Anjou cu Henric al VI-lea nu aduce pacea, doi tineri nesăbuiți și foarte diferiți care se joacă de-a alegerea favoriților, reușind să acutizeze dușmăniile între marii lorzi.

Cel puțin tot atât de intensă și de violentă este confruntarea credinței cu practicile magice – care țin mai curând de cunoașterea naturii, cu secretele plantelor și fecundității, ca și cu practicile alchimice. Și reînvie alte confruntări, ale poporului cu o regalitate periculoasă, ale Casei de York și cea de Lancaster, totul sub domnia unui rege pios, potrivit ca fire cu viața monahală.

Tabloul construit minuțios impresionează prin pitoresc, mișcare și răsturnări de situație. De altfel, simbolul central al cărții este roata norocului, pe care îl schițase la început chiar Ioana d’Arc: ea însăși urcă sus, fecioara salvatoare a regatului, coboară până la arderea pe rug. Și roata norocului îi înalță și-i coboară pe rând, captivând cititorul cu rotirea ei. Doar pe Philippa Gregory o ține sus de tot, regină a romanului istoric contemporan!

Philippa Gregory, Doamna apelor, traducere din limba engleză de Anacaona Mîndrilă-Sonetto, Editura Polirom, 2012, 464 pag.