Mirosea a buruieni, ne asezaseram in fund, sprijiniti cu spatele de un musuroi langa gardul de lemn care despartea curtile noastre, era cald, soarele trecea chiar atunci pe deasupra noastra, vedeam cum umbra ne inghite treptat, intai talpile, apoi picioarele, Lili voia sa-i fie pielea insorita in continuare, isi tragea incet rochita spre brau, pe masura ce umbra inainta, priveam fascinat cum isi dezgoleste pulpele cu incetul, din ce in ce mai mult, sa se arate soarelui, incepusera sa i se vada chiloteii, si-a dat seama si m-a privit intens, cu ochi mari, dar nu s-a oprit, privirile mi s-au intors la pulpe si la bentita chilotilor de diftina care pareau s-o stranga, incet umbra gardului ne-a acoperit in intregime pe amandoi si atunci ea s-a intors brusc cu capul spre gard, s-a intins pe spate si si-a pus mainile sub ceafa.
Hodoronc, tronc, mi-a venit in minte o discutie pe care o avusesem mai demult cu Gigi, vecinul de strada si partenerul de gasca, bateam campii intr-o dupa-amiaza cand n-aveam cum sa jucam fotbal sau turca, pentru ca nu ne stransesem decat noi doi si n-aveam chef nici de altceva, trancaneam una-alta, cu fundurile pe niste bolovani batuti in pamant pe post de bordura si aruncam cu pietricele pe partea cealalta a strazii la punct fix, fara mare convingere, Gigi incepuse sa vorbeasca despre fete, pe strada noastra erau cateva, cam maricele, dar erau si unele de varsta noastra, aproape toate mergeau la scoala centrala de fete, nu departe de scoala la care invatam eu, si netam-nesam Gigi a spus ca s-a culcat cu Lili, in prima clipa am crezut ca nu aud bine, mi-a tremurat mana si pietricica pe care o aruncasem n-avea nicio sansa sa mai loveasca punctul pe care sigur il ochisem,
care Lili, am intrebat ca prostul dupa o vreme,
vecina ta, a zis Gigi,
glumesti, am spus,
daca-ti zic, a facut Gigi,
ce-ti veni, am intrebat eu in continuare, absolut fara rost,
vrei sa-ti spun, a intrebat el,
nu vreau, nici nu te cred, te grozavesti, nici macar nu se spune asta, dac-o faci,
aiurea, a exclamat el, de ce sa nu se spuna,
pentru ca nu trebuie sa stie toata lumea, am zis eu,
putin imi pasa de lume, a zis el,
eu am insistat, pentru ca nu e frumos sa spui altora ce-ai facut cu o fata,
cine ti-a spus asta, s-a holbat el la mine,
mama, am zis eu, mama mi-a spus ca nu e frumos sa te grozavesti daca saruti o fata, o faci de ras, o poti face sa sufere,
aiurea, a izbucnit Gigi, se mai schimba lumea,
eu cred ce mi-a spus mama, am strigat,
crezi ce vrei, eu nu ti-am spus ca am sarutat-o,
cu atat mai mult, am intarit eu, nu te cred,
habar n-ai, a zis Gigi, nici macar nu era prima,
si atunci am fost convins ca fabuleaza, dar n-am putut uita ce-mi spusese, m-am tot gandit cand am ramas singur daca se intamplase asa, incercam sa-mi inchipui ce facusera, mai stiam cate ceva din carti si din vorbele unuia sau altuia, dar nu prea reuseam sa le pun pe toate cap la cap si sa duc imaginea la sfarsit, se amestecau toate in asa hal, ca nu prea-mi dadeam seama cum se intampla cand o fata si-un baiat ajung goi intr-un pat si acuma imi aminteam din nou, cand o priveam pe Lili cum sedea cu mainile adunate sub ceafa.
Rochita ii ramasese sumetita la brau, dar parea sa nu-i pese, ma uitam fascinat la pulpele ei albicioase de la jumatate in sus, cum li se strange pielea intre picioare si se aduna intr-o umflatura care intindea panza chiloteilor, am inghitit nodul care mi se pusese in gat in loc s-o intreb daca-mi arata, nu scotea niciunul vreo vorba, ea se uita foarte atent la mine, urmarindu-mi fiecare miscare, parca la panda si cand am fost in stare sa deschid gura si s-o intreb, l-am auzit pe Gigi strigandu-ma si intrand in curte, Lili s-a ridicat repede in fund, netezindu-si rochita, Gigi s-a apropiat si ne-a vazut,
ce faceti aici, a intrebat,
vorbim, am zis eu,
despre ce,
planuri, i-am raspuns,
planuri pentru voi doi sau pentru toata lumea, a-ntrebat el,
pentru toata lumea, a zis Lili, care se ghemuise cu picioarele stranse si-si tot impletea o codita care se desfacea imediat,
sunt aici pentru planuri, a spus Gigi,
s-a asezat si el in fund in fata noastra, formam un triunghi, si ne-a zis ca daca n-avem nimic impotriva ne-am putea duce la strand, la Vega, o sa fie foarte cald toata ziua, are el o cunostinta care ne-ar da drumul sa intram in rafinarie,
stii bine ca nu-i pentru toata lumea acolo, am spus eu,
lasa asta, am aranjat sa ne primeasca pe toti,
care toti, am intrebat,
am vorbit cu Fane, trebuie sa pice, a zis ca da un fluier cand ajunge in fata casei tale, si Lili poate s-o ia si pe sora-sa,
p-aia mica, a intrebat mirata Lili,
nu ti-o fi teama c-o inecam, a zis in zeflemea Gigi,
nu mi-e teama cu voi, i-a raspuns Lili
si se facea ca nu vede ca privirile lui Gigi se oprisera pe picioarele ei, Lili avea picioare lungi si groase, de femeie batrana, de douazeci si ceva de ani, nu-mi placeau, dar Gigi zicea mereu ca sunt un prost, ca asta o sa ajunga sa danseze prin cluburi,
ce cluburi, intrebam eu,
nu vezi ce picioare innebunitoare are, insista el, habar n-ai ca exista cluburi in care danseaza femei, ba se si dezbraca,
nu-l credeam, dar lui ii ieseau ochii din cap privind-o, chiar inainte sa-mi spus ce mi-a spus, si bineinteles ca ea s-a prins si incepuse sa poarte rochite din ce in ce mai scurte, sau asa mi se parea mie, si cand se apleca, si se obisnuise s-o faca des, i se vedeau pulpele pana sus si fundul chiloteilor colorati, acuma erau dintr-o singura culoare, aproape de alb.
Nu-mi vine sa merg, am zis, nu stiu sa inot, ma gandeam c-ar trebui sa-l iau si pe fratele meu mai mic si sa las un bilet mamei unde ne-am dus si sa ma astept la o papara, cand ne-am fi intors, nu-i placea sa mergem in locuri unde am fi fost in primejdie, o apa era intotdeauna pentru ea o primejdie, d-asta nici n-am reusit sa invat sa inot,
sa nu te prind ca-l iei pe frate-tu, s-a repezit Gigi, mirosind la ce-mi umbla mintea, mai bine fara tine decat cu amandoi,
treaba ta, am zis, ridicand din umeri, oricum aveam destule de facut si daca ramaneam acasa, abia imi luasem niste carti de la biblioteca,
eu merg, a spus Lili,
pai, cheam-o pe sor-ta, a zis Gigi,
Lili s-a ridicat, s-a inaltat pe varfuri sa priveasca dincolo de uluci, in curtea ei, si si-a strigat sora,
Balasoaico, vino aici,
Gigi se uita fascinat la muschii intinsi ai picioarelor ei,
de ce-i zici Balasoaico, a intrebat, o cheama Rodica,
ba o mai cheama si Balasa, a spus Lili,
ce nume mai e si asta, s-a strambat Gigi,
esti un prost, e-un nume vechi, l-a purtat bunica si mai inainte l-a purtat o domnita de domn, care are si-o biserica in Bucuresti,
vorbeste serios, m-a intrebat Gigi,
am dat din cap, asa e, citisem in cartile de istorie pe care incepusem sa le imprumut de la biblioteca orasului, dar acolo Gigi nu mergea niciodata, ma duceam numai cu Dan. 
Fa-ne-o sa ne-arate, inainte sa plecam, i-a spus Gigi lui Lili pana sa apara Balasoaica, ne-ai promis, si Lili a dat din cap.
Eram curios ce sa ne-arate. Cat era de mica, Balasoaica era al naibii de sprintena, a sarit gardul mai repede de cat as fi facut-o eu, descoperise si-un loc bun, unde scandurile se imbinau intr-un fel de scaricica, intr-o clipa era de partea astalalta,
vrei sa mergi la strand, sa ne scaldam, a intrebat-o sora-sa,
ma mai intrebi, a batut ea din palme, acuma,
nu, i-a spus Lili, mai stam putin, il asteptam pe Fane si pe urma ne ducem, da’ trebuie sa platesti pentru asta,
de ce, a protestat copila, mereu trebuie sa platesc,
daca vrei sa mergi, bine, daca nu, stai acasa,
vreau sa merg, ce trebuie sa fac,
sa-ti arati pasarica,
vorbesti serios,
fetita cascase niste ochi imensi de surpriza,
nu te vede nimeni, a spus sora-sa, inchizi ochii, sau si mai bine iti pui manile la ochi, o sa-ti ridic eu fustita si-o sa-ti dau jos chiloteii si-o sa-ti spun cand trebuie sa-i deschizi din nou, o clipa dureaza,
si-o sa faci si tu la fel, a intrebat cu o ultima speranta Balasoaica,
Lili a meditat o clipa,
sigur ca da, in acelasi timp o sa fac si eu la fel, dar tu n-ai cum sa ma vezi, ca o sa tii ochii inchisi,
fetita s-a linistit, s-a lipit de gard, ca pregatita de tortura, mi se uscase cerul gurii, simteam cum ma cuprinde un fel de caldura, nu vazusem pasarica unei fete decat in desene, in carti, mi se parea ceva mare, urat, nici nu reuseam sa-mi inchipui cum incape chestia aia intre picioarele lor, am inceput sa ma foiesc pe locul meu, m-as fi ridicat, nu m-as fi ridicat, m-am gandit c-o sa vad mai bine de la inaltimea la care sedeam,
Gigi facea pe dezinteresatul, nu te sfii de noi, i-a zis fetitei, am mai vazut pasarici cu duiumul la viata noastra,
dar Lili s-a intors spre el si l-a repezit,
iar te grozavesti, n-ai vazut una in viata ta, e clar ca-ti tremura inima de emotie,
si atunci am fost sigur ca in tot ce-mi povestise fabulase, nici macar n-o atinsese pe Lili, pe care sunt sigur c-o visa noptile si dintr-odata m-am linistit si asteptam curios sa vad ce se-ntampla, Balasoaiaca a pus mainile la ochi, Lili i-a ridicat fustita cu o mana, cu cealalta i-a lasat in jos chiloteii tetra prea largi si in fata noastra a aparut o burtica delicata de fetita, terminata cu o umflatura mica la imbinarea pulpelor slabanoage, ca un musuroi mic, cam dolofan, cu o crapatura exact pe mijloc, usor rozalie, care continua intre picioare, nu vedeam pana unde, nu stiu la ce m-am gandit mai intai, a fost o explozie de ganduri in mintea mea, in timp ce-mi simteam gura uscata si de-abia puteam sa inghit, Gigi holbase ochii si scosese varful limbii intre buze, ma uitam fascinat si nedumerit, era cu totul altceva decat ce vazusem eu in carti, cel mai mult ma intrebam cum poate sa faca pipi prin chestia aia si atunci am auzit fluierul lui Fane, sosise.
Lili i-a ridicat repede chiloteii sora-sii,
poti sa deschizi ochii, i-a zis, acuma sa mergem la strand, a continuat ea, cu cea mai naturala voce,
noi, baietii, am saltat dintre balarii si-am pornit spre poarta toti patru, Gigi era palid cum nu-l mai vazusem, dar n-am vrut sa-l zgandar.
Ziceai ca nu mergi cu noi, a spus Lili,
nu merg, i-am raspuns, va duc pana mai incolo, la coltul strazii, trec pe la Laurentiu sa iau niste carti.
Laurentiu era in aceeasi clasa, dar invata la alta scoala, era cu vreo doi ani mai mare, fusese bolnav nu demult si statuse o gramada intr-un sanatoriu la munte. Nu-i placea sa joace fotbal, se uita uneori, dar cel mai mult citea, cred ca citise toate cartile la care m-as gandi acuma, poate si pe cele de la biblioteca, sunt sigur ca din cele de la biblioteca scolii nu-i scapase una. Sedea pe veranda casei, cum imi inchipuiam, si citea. Bunica-sa trebaluia la bucatarie, cum m-a auzit, a si venit cu o farfurie cu cornulete cu nuca, stia ca-mi plac, maica-sa era la serviciu, taica-su murise dupa razboi.
Ce citesti, l-am intrebat, arata ca Robinson Crusoe,
n-ai ghicit, p-aia am fumat-o demult, e o istorie despre pirati,
da-mi-o si mie,
mai incolo,
pe masuta de langa el erau o gramada de carti groase, Napoleon, Talleyrand, Taunul, Dupa 20 de ani,
te-ai dat la istorie,
ihi, a facut el, ca Talleyrand as vrea sa fiu,
abia stiam cine-i asta, dar i-am zis
nu te impiedica nimeni,
ba ma impiedica, nu stiu limbi straine si-n orasu’ asta e greu sa le inveti, nimeni nu mai recunoaste ca stie germana, sa nu-l vaneze securistii ca-i fascist, engleza de-abia mai admite vreun bosorog ca mai stie, sa nu se spuna ca se da cu imperialistii, abia a gasit bunica o frantuzoaica, fosta calugarita si pe urma invatatoare cand au inchis comunistii manastirea, la fiecare lectie nu-mi vorbeste decat de sfinti si de rugaciuni, si citim scrisorile divinei marchize,
cine mai e si asta, am cascat eu ochii,
marchiza de Sévigné,
aha,
n-ai de unde sa stii, a tinut sa precizeze Laurentiu, e-o baba de-acum vreo trei sute de ani care ii tot scrie fiica-sii, dar e bine si-asa, daca nu se poate altfel,
invata rusa la scoala, i-am zis eu, istet, Talleyrand asta n-a fost si-n Rusia cu Napoleon,
o fi fost, dar rusa nu-mi place,
i-am infipt un deget in piept,
sunt convins ca un ministru face si ce nu-i place,
a-nghitit-o, il incuiasem, pe Laurentiu e greu sa-l incui, e toba de replici care-ti taie respiratia, dar el nu se lasa usor dominat, a schimbat indata foaia,
intra sa-ti iei o carte din biblioteca, a zis, nu mi-ai adus inapoi Rascoala,
asa era, ma cam plictisea, nu reusisem s-o citesc, o luasem cand mi-a zis el ca nu stiu la ce pagina un taran reguleaza o boieroaica in timpul rascoalei, am citit jumatea aia de pagina de enspe ori.
Biblioteca ii ramasese de la taica-su, un avocat taranist care fusese trimis la Canal, nu se mai intorsese, casa i-a ramas intreaga bunicii, adica mamei avocatului, pentru ca se daduse cu comunistii, asa zicea lumea, nu prea intelegeam cum s-a dat cu ei, dar fapt e ca nu i-a zvarlit nimeni afara din casa, cum se intamplase cu altii, era o incapere mare, cu tavanul inalt, chiar mai inalt decat la mine acasa, unde mi se parea cel mai inalt tavan dintre toate, asa dorise boierul cand isi construise magazinul, mai avea pe deasupra si flori din ipsos la colturi, pe doua laturi peretii erau plini de fotografii inramate, iar pe ceilati doi o biblioteca cu geamuri pana sus, cu carti indesate una-ntr-alta, in titlurile multora imi prindeam urechile,
vrei si tu istorie, m-a intrebat Laurentiu,
da-mi ce vrei, despre Francis Drake, care a fost innobilat, sau despre Henry Morgan, care a ajuns din pirat guvernator,
ce-ti veni cu piratii astia, m-a intrebat,
am de ascuns o comoara si vreau sa stiu cum faceau ei,
aiurea, cin-te crede, vezi, poate le faci uitate si p-astea ca Rascoala,
promit sa le-aduc, am zis eu ridicand o mana, pe cuvantul meu,
lasa, a zis Laurentiu, n-am io nevoie, dar i-am promis-o Balenei, i-am povestit azi dimineata de scena aia si vrea neaparat s-o citeasca,
cine, Balena, am cascat eu gura,
a fost aici, a stat pe canapeaua aia, nu vezi cearceaful mototolit, am mozolit-o vreun ceas,
dar Balena nu citeste, am strigat eu,
mai incet, a soptit Laurentiu, te-aude bunica-mea, citeste, nu citeste, fapt e c-a stat o ora lasandu-se mozolita, doar pentru ca i-am promis ca-i dau cartea sa citeasca scena,
serios, nu m-am putut eu abtine sa nu-ntreb,
Balena asta sedea pe aceeasi strada cu mine, era ingrozitor de grasa si mare cat o casa, o chema Florica, dar nu cred ca-i mai spunea careva pe nume, ei putin ii pasa, era mai degraba de-o varsta cu Laurentiu, cred ca era pe cale sa termine scoala, nu-mi venea sa cred ca fusese mai devreme in camera aceea, dar asa mi se intampla intotdeauna cand veneam la Laurentiu, ma surprindea povestindu-mi de cate-o fata care a innoptat la el sau care s-a lasat mozolita si dupa aia umblam bezmetic cateva zile s-o intalnesc pe fata aia si sa vad daca se schimbase ceva la ea si nu observam nimic.
 
Din volumul in pregatire la Editura Leda
Va urma

Subiecte #roman serial#Stelian Turlea