Marele istoric Nicolae Iorga spunea: „Iar dacă lipsește Unirea, nici Statul nu poate fi bine cârmuit, nici casa bine gospodărită“. La 25 de ani din Decembrie 1989, la 10 ani de la aderarea la NATO, la 7 ani de la aderarea la UE și după 5 ani de criză, țara noastră este mai divizată ca oricând. De aceea, efortul de a schița un Plan pentru România e mai mult decât necesar, pentru a putea înfrunta în condiții cât mai prielnice următoarea perioadă din istoria noastră.
Pentru asta, Institutul Aspen România și GMF of the US Bucharest BST au organizat, începând cu 2012, 4 serii de Dialoguri pe tema interesului național al României într-o lume în profundă schimbare. Iar faptul că primul dialog a avut loc în „lunga vară fierbinte“ a lui 2012 indică nevoia unui astfel de exercițiu.
Ce reprezintă Dialogurile Interesului Național? O politică posibilă a interesului național și nu o definiție a acestuia. Documentul nu este o „Evanghelie“ a interesului național, ci „un ghid de utilizare“ pentru servitorii și constructorii interesului național. El descrie o „anumită idee de România“. Nu exclude competiția de viziuni și ideologii, în schimb permite ordonarea priorităților și abordărilor acestora în raport cu obiective comune împărtășite.
Prin efortul nostru, am încercat să compensăm o lipsă de cultură a dialogului și natura fracturată a abordărilor noastre strategice, pe care statele cu „establishment“ consolidat o practică. Am răspuns unei nevoi de coerență, dacă nu de consens național pentru un Proiect de țară, în etapa de după integrarea în NATO și UE. Suntem conștienți că acest lucru este mult mai dificil de realizat. Pentru că lumea se schimbă. Instituțiile din care facem parte, NATO și UE, se schimbă și ele. Vecinătatea noastră se schimbă și ea, iar Uniunea Euroasiatică sub comanda Rusiei ne poate (re)deveni vecină.
Am plecat de la interesele vitale ale Interesului Național pe termen lung: integritatea teritorial geografică și culturală, modelul democratic de guvernare, economia de piață, apartenența politică și strategică la Vest și asumarea reprezentării românilor de pretutindeni, în paralel cu apărarea valorilor multiculturale ale unui spațiu, inclusiv în România.
Am încercat apoi să identificăm elementele esențiale ale unei abordări operaționale pe termen mediu, la orizontul lui 2020. Un nou ciclu financiar și politic în Europa, încheierea primului mandat al noului președinte al României, încheierea a încă aproape două cicluri parlamentare și guvernamentale, încheierea primului mandat al viitorului președinte american, al viitorului secretar general al NATO, al noului secretar general al ONU, o perioadă de reașezări globale.
Am definit pilonii interesului național, identificând resursele și constrângerile, diferențiind între aspirații și priorități. Am avansat decidenților politici recomandări de politici publice și acțiuni prioritare la orizontului 2020, grupate în jurul a patru mari axe:
1. Garantarea și creșterea securității naționale
2. Dezvoltarea economică durabilă
3. Recucerirea coerenței identitare și a coeziunii sociale
4. Buna guvernanță și promovarea valorilor democratice
Am încercat să sincronizăm ambițiile noastre de politică externă și de securitate natională cu cele economice, încercând să vedem care ar fi și resursele care pot susține o astfel de ambiție renăscută a României. Prezența mediului economic alături de profesioniștii politicii externe și de securitate națională ne-a ajutat să vedem cu mai mult pragmatism care sunt elementele de hard, soft și smart power de care România dispune, dar mai ales cele care ne lipsesc din arsenalul Interesului Național, al obstacolelor și provocărilor existente sau anticipabile în atingerea acestor ambiții.
În orice scenariu analizat, o concluzie se impune: fără o economie puternică, fără coeziune internă, fără o ambiție renăscută, Proiectul Național de a duce România din „lumea a doua“ sau „a treia“ de care aparținem în același timp, în prima – în lumea statelor dezvoltate, se va nărui precum mănăstirea Curtea de Argeș în mitul Meșterului Manole.
O economie puternică și competitivă se bazează, într-adevăr, pe disciplina macroeconomică. Însă, se mai bazează pe un model economic și social regândit și pe regăsirea pârghiilor de politică economică la dispoziția statului român. Și nu în ultimul rând, pe o societate mai puțin inechitabilă și polarizată, pe o clasă mijlocie puternică, pe urbanizarea ruralului și pe un adevărat război care trebuie declarat sărăciei și excluziunii sociale.
O economie puternică și competitivă va face din România un adevărat stat-pivot – puternic ancorat în Europa, capabil să fie o Punte între Est și Vest, între Nord și Sud, între lumea occidentală și lumea care ne înconjoară în vecinătățile României și Europei. România trebuie să-și pună în valoare, în interes național, resursele – de oameni, bogății ale solului și subsolului, geografia sa.
O economie puternică și competitivă și un nivel european de bunăstare va reprezenta un magnet irezistibil pentru R. Moldova și vecinii noștri de la Răsărit. Gustul amar al summitului de la Vilnius în privința Ucrainei nu trebuie să lase loc defetismului. Mai devreme sau mai târziu, granița de Est a Europei va fi mai întâi pe Nistru și apoi pe Nipru. Iar dacă Rusia va înțelege că jocul de „suma nula“ cu Occidentul îi este profund defavorabil pe termen mediu în competiția cu alte mari puteri, granița Europei va putea fi chiar la granița Chinei și a Coreii.
O economie puternică și competitivă va crea noi locuri de muncă mediu și înalt calificate, pentru economia și industriile viitorului, singura cale de a inversa declinul demografic care amenință însăși existența națiunii și de a stopa hemoragia emigrației românilor către alte zări.
O economie puternică și competitivă nu va putea fi realizată fără un mai puternic aport al capitalului românesc și străin, fără folosirea deplină a pieței interne și a pieței unice europene, dar și cea a uriașei piețe transatlantice pe care TTIP o va crea. Nu va exista o economie puternică și competitivă fără diversificarea piețelor de export, comerț și investiții, fără un mediu de afaceri mai prietenos și predictibil.
O economie puternică și competitivă nu va putea fi realizată fără mai multă transparență și mai puțină corupție, fără o mai bună capacitate de guvernanță, fără un sistem de educație și de sănătate de calitate, fără o imagine externă mult îmbunătățită, de evadare din mediocritatea în care ne complăcem în clasamentele internaționale, de la PISA, la cele de competivitate și de indici de dezvoltare umană, a gradului de deschidere a economiei sau a percepției de corupție și birocrație excesivă.
O economie puternică și competitivă înseamnă și o Armată, Poliție, Justiție și structuri de forță ale statului care pot funcționa la parametri înalți, fără interferența din partea factorului politic.
„România 2020 – Noi Ambiții, Noi Provocări“, raportul lansat ieri, la BNR, este în primul rând o provocare pentru noi înșine, cei care, într-o formă sau alta, suntem decidenți și lideri ai societății. Dacă documentul de astăzi, în mod evident, un produs în constantă evoluție și evaluare, va stârni interesul unui grup cât mai larg al societăii românești, dar și al aliaților și prietenilor României, în viitorul României, scopul Aspen și GMF va fi fost atins.
În martie 2014, vom relua Dialogurile într-un an politic și mai încărcat, permanentizându-l. Îi invităm pe cei interesați să ni se alăture.
Mircea Geoană este senator și președinte al Aspen România
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.12.2013
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.