Compania de drumuri a avut la dispoziție în perioada 2007-2012 peste 4,1 miliarde de euro pentru autostrăzi și alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naționale. În aceeași perioadă, rețeaua de șosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi și circa 1.500 de kilometri de drumuri naționale reabilitate și variante de ocolire.
România a cheltuit 4 miliarde de euro pe autostrăzi, suficienți pentru 800 km, dar a făcut doar 267 km
Compania de drumuri a avut la dispoziție în perioada 2007-2012 peste 4,1 miliarde de euro pentru autostrăzi și alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naționale. În aceeași perioadă, rețeaua de șosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi și circa 1.500 de kilometri de drumuri naționale reabilitate și variante de ocolire.În prezent România are circa 516 kilometri de autostrăzi (inclusiv variante de ocolire la standard de autostradă), aproape jumătate din aceștia fiind deschiși circulației în ultimii șase ani, după aderarea României la Uniunea Europeană.
În ciuda faptului că România a reușit în sfârșit să depășească pragul de 500 de kilometri de autostrăzi, acest indicator ne plasează în continuare la coada clasamentului european, alături de vecinii din sud, bulgarii.
România a alocat un buget total de circa 4,1 mld. euro în perioada 2007-2012 pentru construcția de autostrăzi și în același interval a deschis circulației circa 267 de kilometri de astfel de drumuri, relevă o analiză a ZF pe baza datelor transmise de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Cu alte cuvinte, pentru fiecare 15 mil. euro cheltuite de CNADNR în această perioadă, s-a deschis circulației un nou kilometru de autostradă, potrivit calculelor ZF. Potrivit standardelor de cost ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prețul minimal pentru un kilometru de autostradă variază între 3,9 și 6,1 mil. euro, în funcție de relieful pe care ar urma să fie construit (șes, deal, munte). Astfel, la un cost mediu de 5 mil. euro, bugetul CNADNR pentru autostrăzi ar fi fost suficient pentru circa 820 km de autostrăzi, potrivit calculelor ZF.
Similar, pentru fiecare 2,5 mil. euro cheltuite de CNADNR în perioada 2007-2012, s-a reabilitat un kilometru de drum național. Standardele de cost indică faptul că reabilitarea unui kilometru de drum național ar trebui să coste circa 750.000 de euro, astfel că bugetul alocat de CNADNR pentru reabilitări de drumuri ar fi fost suficient pentru circa 4.800 de kilometri. “Este total nesatisfăcător (ceea ce s-a finalizat în materie de infrastructură rutieră în ultimii 6 ani – n. red.). De altfel, este nesatisfăcător tot ceea ce s-a realizat din ’90 încoace. Indiferent de cine s-a succedat la putere, nu am reușit să putem ajunge la o cadență normală de construcție. Nu mă aștept să se construiască ca în Germania, dar nici nu se mai poate merge așa. Niciodată nu s-a tras concluzia că infrastructura este prioritate națională”, a declarat Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții (PSC).
Ritmul de deschideri de autostrăzi a accelerat abia în 2011, an în care au fost atribuite astfel de contracte pentru construcția a câteva sute de kilometri și pe Coridorul IV paneuropean. Anul trecut au fost deschiși circulației aproximativ 70 km de autostrăzi, cel mai notabil proiect fiind Arad-Timișoara, șosea ce a fost deschisă traficului fără a fi însă finalizată complet, ceea ce a dus și la apariția unor fisuri în asfalt după doar jumătate de an de la inaugurare. Anul acesta a fost cel mai bogat de după Revoluție la capitolul inaugurări de autostrăzi. Astfel, dacă în vară a fost deschisă circulația pe mai mult de 100 km, pe rutele București-Ploiești, Cernavodă-Medgidia-Constanța și varianta de ocolire a Constanței, în toamnă a fost inaugurat un tronson de 9,5 km din Timișoara-Lugoj. CNADNR promitea recent că până la finalul anului va mai finaliza complet și autostrada Cernavodă-Medgidia (19,5 km), care în vară a fost deschisă traficului doar la o bandă pe fiecare sens de mers. Totodată, traficul ar urma să fie deschis și pe autostrada Deva-Orăștie (32,5 km), a cărei construcție a demarat la începutul lui 2011.
Totodată în 2013 ar trebui să fie inaugurate alte tronsoane realizate din fonduri europene din Coridorul IV paneuropean sau cel puțin acesta este termenul contractual. Situația finanțărilor europene pentru infrastructură rămâne deocamdată incertă, în contextul în care majoritatea axelor prioritare ale Programului Operațional Sectorial Transport au intrat în procedură de presuspendare.
Modul în care se cheltuiesc banii de la compania de drumuri a constituit permanent un subiect delicat de discuție, în contextul în care CNADNR are an de an pe mână între 1,5 și 2 mld. euro, adică cea mai mare parte a bugetului Ministerului Transporturilor. “Nu poți să pui batista la ochi. Infrastructura trebuie să fie un proiect național. Nemții, spre exemplu, au acum un program de reabilitare a drumurilor, deși au una dintre cele mai dezvoltate rețele de infrastructură din lume. Reabilitează din necesitate, dar și din considerente sociale, pentru că lucrările generează multe locuri de muncă”, spune Niculescu-Aron.