România și-a făcut ieri o intrare spectaculoasă pe piața americană, cererea din partea investitorilor crescând rapid de la o oră la alta după deschiderea registrelor de subscriere.
Mai întâi ofertele s-au apropiat de 2 mld. dolari – în marja clasică pentru un emitent ca România, apoi au continuat să urce la 3 mld. dolari, însă nu s-au oprit nici aici și au ajuns la 6 mld. dolari pentru ca la închidere să totalizeze nu mai puțin de 7 mld. dolari.România nu a beneficiat înaintea acestei operațiuni de vreun semnal pozitiv din partea marilor agenții de rating, însă conjunctura mai calmă de pe piața americană i-a permis să capitalizeze pe seama informărilor intense către investitori din ultimele luni.
Totuși, agenția americană de rating Moody’s a menținut România pe parcursul crizei în categoria plasamentelor sigure de tipul investment grade, cu un rating “Baa3”, însă Standard & Poor’s are o evaluare mai severă, păstrând calificativul “BB plus”, imediat sub pragul investment grade în pofida progreselor obținute în consolidarea fiscală.
Prima de risc pentru România reflectată de cotațiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) scăzuse la sfârșitul săptămânii trecute sub pragul de 400 de puncte de bază (4 puncte procentuale), după o perioadă în care contaminarea regiunii cu tensiunile din zona euro pusese presiune pe acest indicator al percepției externe.
Ieri, CDS-ul României se situa ușor peste 400 de puncte, în timp ce în cazul Poloniei prima de risc era la 245 de puncte, respectiv la 590 de puncte în cazul Ungariei.
Cu toată situația tensionată din Europa, Slovacia a reușit luna trecută să plaseze o emisiune de bonduri de 1 mld. euro pe cinci ani la un randament de 4,69% (cupon anual de 4,625%), iar Polonia a vândut cu succes eurobonduri de 750 mil. euro scadente în 2017, la un randament de 4,12% (cupon de 3,75%).
Spre finalul anului trecut, România a avut în SUA primul roadshow de prezentare după 16 ani, însă contactele cu investitorii nu s-au concretizat într-o emisiune de obligațiuni pe piața americană, așa cum era prevăzut. “Nu am emis pentru că nu eram disperați să facem rost de bani și nu avea rost să plătim un preț umflat de profilul zonei în ansamblu, nu de situația noastră particulară. Marele câștig a fost contactul cu investitorii”, explica Drăgoi decizia de amânare a emisiunii.
Eveniment pe piața titlurilor de stat: Finanțele vând pe 23 februarie bonduri în lei pe 15 ani
Ministerul Finanțelor a programat pe 23 februarie o licitație de obligațiuni de stat pe 15 ani cu cupon de 5,8% pe an și valoarea nominală programată la 300 mil. lei. Este cea mai lungă scadență pe care Finanțele încearcă să o aducă pe piață mizând îndeosebi pe interesul manifestat de fondurile de pensii care au nevoie de instrumente de plasament pe termen lung.
Nu în ultimul rând, România primește constant comentarii negative din cauza lipsei curbelor de randament pe termen lung în lei, situație care frânează și dezvoltarea creditării în moneda națională.
Ministerul Finanțelor își propune să vină cu câte o emisiune pe termen lung pe trimestru, cererea estimată pentru această scadență nefiind totuși atât de mare. Anul trecut a vândut de patru ori obligațiuni pe 10 ani, randamentul coborând în decembrie la 7,25%.
În februarie mai sunt programate emisiuni de obligațiuni de stat pe 2, 3 și 5 ani. De asemenea, Finanțele intenționează să vândă certificate de trezorerie pe un an și șase luni cu valoarea totală de 2,8 mld. lei. În total, statul vrea să împrumute luna viitoare de la bănci 5 miliarde de lei (1,16 mld. euro). În ianuarie, profitând de conjunctura favorabilă, Ministerul Finanțelor a vândut titluri de aproape 10 mld. lei (2,3 mld. euro) la costuri în scădere.