Veniturile bugetului general consolidat s-au întors în 2013 la un mediocru 32% din Produsul Intern Brut (32,9% în 2012), marcând astfel unul dintre cei mai mai „gri“ ani din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimul deceniu, și asta în ciuda cruciadei declarative împotriva evaziunii fiscale, dar și a restructurării Fiscului.
Primul an de guvernare „plină“ a guvernului Ponta 2 se încheie astfel cu un eșec major, fiind egal în mediocritate doar cu penibilul an 2009 când nu doar economia s-a prăbușit, ci și veniturile bugetului, la 31,4% din PIB.
Guvernarea la televizor practicată și de actuala putere și decuplarea factorului politic de economia reală își arată acum roadele, iar oalele sparte sunt plătite de contribuabili pentru că necolectarea la buget a sumelor anticipate a condus la noi valuri de taxe și impozite.
Guvernul Ponta 2 ratează astfel încă din primul an – după cum indică execuția bugetului general consolidat pentru ianuarie – decembrie 2013, publicată marți-seară de Ministerul Finanțelor – propria țintă de venituri avută în vedere la fundamentarea legii bugetului pe 2013, care prevedea un grad de colectare a veniturilor de 33,6% din PIB, adică mai mult cu 2,5 miliarde de euro decât a reușit să strângă până la urmă.
O a doua ratare în politica bugetară este dată de faptul că, deși unele taxe au fost majorate în două valuri în 2013 (taxe suplimentare în sistemul energetic și în agricultură la începutul anului și majorări de accize la unele produse și articole de lux în a doua parte a anului), veniturile nominale nu au avansat decât cu 3,6% față de 2012, adică sub inflația medie de anul trecut de 4%.
Ministerul Finanțelor miza însă în bugetul inițial pe o creștere de 8,4% a veniturilor bugetare în 2013 față de 2012, iar creșterea lor cu doar 3,6% nu reflectă ascensiunea economiei (un plus anticipat al PIB de 3%), dar subliniază cu tușe groase incapacitatea guvernului de a recupera la buget banii ce i se cuvin, lucru care deschide calea impunerii unor noi taxe.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor nu au putut fi contactați până la închiderea ediției pentru a lămuri care sunt cauzele prăbușirii veniturilor comparativ cu țintele propuse, dar specialiștii vin cu o serie de explicații.
„În continuare, pe partea de colectare, avem probleme semnificative. Nu au fost depuse eforturi suficiente. Colectarea veniturilor bugetare a fost în 2013 mult sub așteptări. Estimările pentru încasările bugetare au fost prea optimiste. Peste asta s-a suprapus și reorganizarea ANAF. Bugetul inițial și prima rectificare bugetară au fost foarte optimiste pe partea de venituri. Noi am spus că sunt nerealiste“, a comentat Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal. El amintește că la a doua rectificare au fost ajustate veniturile. „Colectarea s-a deteriorat în special în perioada de vară. Spre final de an a existat o îmbunătățire, dar nu majoră.“ Eugen Sinca, analistul-șef al BCR, spune că execuția bugetară pe 2013 transmite semnale mixte. „Pe de o parte, este pozitiv faptul că România a reușit să mențină deficitul bugetar pe standarde cash la 2,5% din PIB și s-a încadrat în ținta agreată cu Fondul Monetar Internațional. Pe de altă parte, creșterea de numai 3,6% a veniturilor, dar și structura cheltuielilor, cu o scădere pronunțată a cheltuielilor de capital, sunt aspecte negative.“
„Creșterea nominală a veniturilor de numai 3,6% este sub inflația medie din 2013, de 4%, dar și sub deflatorul estimat al PIB, de 3,7%. Aceasta arată că există în continuare spațiu de îmbunătățire a colectării prin luarea de măsuri ferme împotriva evaziunii fiscale, măsuri care ar trebui să preceadă orice decizie de majorare a unor impozite importante“, spune Eugen Sinca, analistul-șef al BCR.
PIB-ul a avansat în 2013 la 625,6 mld. lei (față de 623 mld. lei luat în calcul la alcătuirea bugetului pe 2013), fiind cu 38,1 mld. lei mai mare ca în 2012.
În schimb, veniturile bugetului general consolidat au fost cu doar 7 miliarde de lei mai mari decât în 2012 (200 mld. lei față de 193 mld. lei în 2012), ceea ce a făcut ca ponderea lor în PIB să scadă de la 32,9% în 2012 la 32% în 2013, una dintre cele mai slabe rate de colectare din ultimul deceniu. Dacă guvernul și-ar fi atins ținta de colectare a veniturilor care a stat la baza fundamentării bugetului pe 2013, de 33,6% din PIB, atunci ar fi trebuit să aibă în plus la buget 10 miliarde de lei (2,3 mld. euro), adică de patru ori mai mult decât speră guvernul să obțină în 2014 prin introducerea accizei de 0,7 eurocenți pe litrul de combustibil. În parte situația a putut fi anticipată din toamna trecută când , în ciuda faptului că economia a crescut peste așteptări, rectificarea bugetară a fost una cu minus.
În aceste condiții de ratare majoră a țintei de încasări, încadrarea în deficitul bugetar convenit cu FMI de 2,5% din PIB a fost posibilă prin ajustarea cheltuielilor (34,5% din PIB față de 35,4% din PIB în 2012), dar nu a oricăror tip de cheltuieli, ci mai cu seamă a celor de capital (investițiile statului) care au scăzut cu 7,5%, în vreme ce cheltuielile cu personalul au crescut cu 13,5% la 46,2 mld. lei (10,4 mld. euro), iar cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost majorare cu 12%, la 38,5 mld. lei (8,7 mld. euro), cel mai înat nivel de la începutul crizei. De asemenea, subvențiile au fost și ele reduse cu aproape un miliard de lei (- 16% față de 2012).
În ultimii ani Finanțele au reușit să reducă deficitul bugetar (în 2013 s-au încadrat în ținta de 2,5% din PIB) în principal în urma aplicării unor măsuri dure de austeritate – concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% și majorarea TVA de la 19% la 24% în fostul guvern Boc, iar adeseori au sacrificat și investițiile cum s-a întâmplat și anul trecut.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe au fost de 31,6 mld. lei, respectiv 5,1% din PIB, una dintre cele mai reduse ponderi din ultimii ani. Cheltuielile de capital (investițiile statului) au reprezentat doar 2,9% din PIB, față de 6,2% din PIB, de pildă, cheltuielile cu bunurile și serviciile.
„Pe partea de cheltuieli, se observă că instrumentul de ajustare principal rămân cheltuielile de investiții. Investițiile au ajuns la o pondere de 5,1% din PIB, cel mai mic nivel din ultimii ani. Faptul că scad investițiile ar fi o veste bună dacă procesul ar fi însoțit de o prioritizare reală a investițiilor, de o alocare mult mai eficientă a banilor printr-o prioritizare adevărată a proiectelor. Și cu investiții semnificativ mai mici să obții efecte mai bune. Dar, mă îndoiesc că suntem atât de avansați din punctul de vedere al prioritizării investițiilor“, comentează Ionuț Dumitru.
În privința veniturilor bugetare, majorarea salariilor la bugetari s-a văzut în veniturile suplimentare obținute din impozitul pe salarii care a avansat cu 8,5%. Totuși, cheltuielile totale cu personalul au avansat în 2013 cu 13,5%.
Veniturile din impozitul pe profit au avansat insignifiant, cu 0,7%, în ciuda faptului că este așteptat un avans al PIB, în 2013 de aproape 3%.
Veniturile din TVA au crescut modest, cu 2,6%, la 51,8 mld. lei (ceea ce indică clar stagnarea consumului), iar cele din accize cu 4,2%, la 21,1 mld. lei și asta în ciuda majorării unor accize.
În privința cheltuielilor, pe lângă majorarea acestora cu personalul bugetar, o discuție mai extinsă trebuie făcută în legătură cu achizițiile statului – așa-numitele cheltuieli de bunuri și servicii.
Cheltuielile bugetului general consolidat cu bunurile și serviciile au atins în 2013 nivelul de 6,2% din PIB (38,6 mld. lei), cele mai mari de la debutul crizie. Ele au sărit în 2013 pragul de 6% din PIB pe care nu-l mai atinseseră din 2008. Față de 2012, cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost în 2013 mai mari cu 4,1 mld. lei (aproape un miliard de euro), însă doar o parte din acești bani, mai precis 2,5 mld. lei (560 mil. euro – 0,4 pp din PIB), au mers spre plata arieratelor, deși guvernul a motivat că a majorat aceste cheltuieli doar pentru a plăti arierate.
În 2008, statul a cheltuit cu bunurile și serviciile 6,6% din PIB (33,2 mld. lei, adică 9 mld. euro), iar, în 2013, 6,2% din PIB (38,6 mld. lei, adică 8,7 mld. euro). Din 2009, când criza a lovit din plin, până în 2012, nivel cheltuielilor cu bunurile și seviciile nu au mai depășit 6% din PIB.
Însă majoritatea guvernamentală a ajuns la putere promițând, între altele, reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile cu 50% ca să lase, astfel, spațiu fiscal pentru reducerea taxelor pe muncă și a TVA. Până în prezent a scăzut doar TVA-ul la pâine.
„Creșterea semnificativă a cheltuielilor publice din decembrie, de 23 mld. lei într-o singură lună, a fost reflectată și de datele referitoare la saltul depozitelor corporate în lei (Ă6,2 miliarde în decembrie față de noiembrie). Probabil că dacă economia ar fi generat un număr suficient de mare de proiecte de afaceri noi cu un raport risc – rentabilitate atractiv am fi văzut și o creștere a creditării, și, implicit a investițiilor private, în detrimentul economisirii“, comentează Eugen Sinca, analistul-șef al BCR.
Toate guvernele din ultimul deceniu au pus pe masă proiecte pentru majorarea veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acestea au rămas doar la nivel declarativ, în timp ce „în teren“ ponderea veniturilor în PIB nu a depășit niciodată pragul de 33%.
Analiștii arată cu degetul capacitatea slabă de colectare a Fiscului și dimensiunea încă mare a zonelor gri din economie
Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal
În continuare, pe partea de colectare avem probleme semnificative. Nu au fost depuse eforturi suficiente. Colectarea veniturilor bugetare a fost în 2013 mult sub așteptări. Estimările pentru încasările bugetare au fost prea optimiste. Peste asta s-a suprapus și reorganizarea ANAF. Bugetul inițial și prima rectificare bugetară au fost foarte optimiste pe partea de venituri. Noi am spus că sunt nerealiste. La a doua rectificare au fost ajustate veniturile. Colectarea s-a deteriorat în special în perioada de vară. Spre final de an a existat o îmbunătățire, dar nu majoră.
Eugen Sinca, analistul-șef al BCR
Execuția bugetară pe 2013 transmite semnale mixte. Pe de o parte, este pozitiv faptul că România a reușit să mențină deficitul bugetar pe standarde cash la 2,5% din PIB și s-a încadrat în ținta agreată cu FMI. Pe de altă parte, creșterea de numai 3,6% a veniturilor, dar și structura cheltuielilor, cu o scădere pronunțată a cheltuielilor de capital, sunt aspecte negative.
Emilian Duca, partener al firmei de consultanță Tax & Business Solutions
Cu privire la reducerea ponderii veniturilor în PIB (32%), față de anii anteriori, ar trebui luate în considerare următoarele aspecte. Pe de-o parte, creșterea PIB a avut la bază sectoare economice care fie sunt slab fiscalizate (agricultura), fie sunt supuse unui regim fiscal mai redus (producția pentru export). Era inevitabil ca o creștere economică care are la bază agricultura și exporturile să conducă la o creștere mult mai mică a veniturilor bugetare decât avansul PIB-ului. Pe de altă parte, ponderea mare a economiei subterane, în condiții de criză, a determinat și creșterea evaziunii fiscale. „Reorganizarea“ fiscului care a avut loc în mijlocul sezonului estival și s-a întins până la sfârșitul anului a fost de asemenea, un factor care mai degrabă a stimulat evaziunea fiscală decât a inhibat-o. În al treilea rând, resursele financiare ale populației și ale firmelor alocate consumului sunt în scădere și, mai mult, încrederea în autorități este puternic erodată de politicile economice incoerente, focalizate pe menținerea echilibrelor macroeconomice prin orice mijloace. În ceea ce privește politica cheltuielilor bugetare, constatăm aceeași alocare electorală a resurselor către majorări de salarii și pensii, peste rata inflației, în detrimentul investițiilor publice. Aceste politici, deși eficiente electoral, sunt catastrofale pentru sistemul economic național, strangulând dezvoltarea economică și încetinind expansiunea producătorilor autohtoni.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.01.2014