Dezvoltarea economică a României din ultimii 20 de ani este „impresionantă“, însă, în ciuda progreselor înregistrate de guvern, România rămâne țara cu cele mai înalte niveluri ale sărăciei din Uniunea Europeană, peste 30% din populație trăind cu mai puțin de 5 dolari pe zi (500 lei/lună), a declarat Jim Yong Kim, președintele Băncii Mondiale, care a fost prezent săptămâna trecută în România.
„Consider că este un imperativ moral pentru toate guvernele să instituie sisteme de asigurări sociale pentru cei mai săraci și să investească în învățământ și sănătate pentru cei care sunt cei mai nevoiași. Există un argument umanitar pentru a face acest lucru, dar există și unul economic. Dacă cei mai nevoiași pot fi scoși din sărăcie, acesta reprezintă un succes pentru noi toți – mai multă forță de muncă, atragerea pe cale de consecință a investițiilor, ceea ce duce la crearea de locuri de muncă. Iar dacă România continuă să îi educe pe cei mai săraci, să le dea calificări profesionale și servicii de sănătate de calitate, ea va fi un adevărat model pentru întreaga lume“, a declarat Kim.
Aceasta a fost prima sa vizită în România de la preluarea funcției de președinte al instituției financiare internaționale în iulie 2012. Kim a avut programate întâlniri cu președintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, cu reprezentanți ai mediului politic și de afaceri și ai societății civile. El a vizitat și comunitatea de romi de la Frumușani, județul Călărași, împreună cu miliardarul american George Soros.
Șeful Băncii Mondiale a lăudat România atât pentru „creșterea inclusivă“ din ultimele două decenii, cât și pentru „menținerea disciplinei bugetare în vremuri grele din punct de vedere economic“ și a cerut liderilor români să continue să construiască o „economie mai competitivă care să aducă beneficii tuturor componentelor societății, inclusiv celor mai sărace pături ale sale“.
Kim a ținut să amintească că Grupul Băncii Mondiale a fost un „consilier strategic“ al Guvernului României, în aplicarea de către acesta a agendei de reforme importante care au dus la aderarea României la UE, precum și după aderare.
În perioada 1991-2008, Banca Mondială a finanțat un număr de 54 proiecte în România, însumând un angajament de aproximativ 5,5 mld. dolari.
Odată cu venirea crizei financiare și economice mondiale, România a accesat de la Banca Mondială 1 mld. euro, în cadrul pachetului de finanțare externă de aproape 20 mld. euro agreat de autoritățile române, în primăvara anului 2009, alături de FMI și Comisia Europeană. Cele trei împrumuturi de la Banca Mondială, în valoare totală de 1 mld. euro, au fost atașate unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educație și sănătate, reforme în domeniul pensiilor și protecției sociale și în sectorul financiar.
Banca Mondială a avut, în principal, rolul de a acorda asistență tehnică, resursele financiare puse la dispoziție României de către instituția financiară internațională fiind mai reduse comparativ cu cele accesate de la FMI sau Comisia Europeană.
În 2012 board-ul Băncii Mondiale a aprobat o linie de credit de 1 mld. euro. România și-a creat practic, prin acest instrument, o alternativă de finanțare, fără să aibă ca scop în sine tragerea banilor. România a beneficiat și de asistența tehnică a BM pentru programul legat de controlul averilor mari. Recent Banca Mondială a aprobat un împrumut de 70 mil. euro, atașat proiectului pentru reorganizarea fiscului.
Este dependentă România de Banca Mondială?
România beneficiază în continuare de asistența tehnică și financiară a Băncii Mondiale.
Analistul economic Aurelian Dochia crede că România poate oricând să renunțe la programele cu Banca Mondială, dar instituția financiară oferă o „expertiză suplimentară“ folositoare României, iar România are încă vulnerabilități, slăbiciuni.
„Am putea să ne descurcăm și fără Banca Mondială. Nu mai suntem în situația în care Banca Mondială este vitală pentru noi. Dar relația cu Banca Mondială este încă utilă. Există lucruri pe care le putem încă învăța de la Banca Mondială. În multe domenii României îi lipsește expertiza. Fie nu vedem prioritățile și nu știm ce ar trebui să facem. Alteori, chiar dacă știm ce trebuie să facem, nu știm cum să facem. Un exemplu este sistemul de administrare fiscală, care este mult rămas în urmă“, a comentat Dochia.
A fost Banca Mondială un stimulent pentru reforme în România sau autor de experimente nereușite?
Programele folosite de Banca Mondială și în România în anii ’90, sub denumirea de PSAL I și PSAL II, au făcut obiectul unor bilanțuri mai mult sau mai puțin controversate.
Programul PSAL (Public Sector Adjustment Loan – împrumut pentru Ajustarea Sectorului Public), în valoare de 300 mil. dolari, a devenit efectiv în 1999, când a fost eliberată prima tranșă din împrumut, în valoare de 150 mil. dolari. PSAL a avut patru componente axate pe reforma bancară și privatizare, privatizarea întreprinderilor de stat, îmbunătățirea mediului de afaceri în România și continuarea dezvoltarii programelor de protecție socială pentru muncitorii disponibilizați.
Banca Mondială anunța în 2000 că toate reformele incluse în programul PSAL au fost realizate în totalitate și în avans față de termenele stabilite, astfel că proiectul s-a încheiat înainte de termenul stabilit de 30 iunie 2000.
Programul PSAL II a fost convenit în luna septembrie a anului 2002, valoarea finanțării fiind stabilită la 339,8 mil. euro, împreună cu programul de asistență tehnică PPIBL II (Consolidarea Capacității Instituționale în Sectoarele Public și Privat).
Dochia consideră că fără programele încheiate cu Banca Mondială și FMI „România nu s-ar fi mișcat deloc“ în privința reformelor structurale. Și balanța colaborării cu Banca Mondială, timp de 20 de ani, este „pozitivă“.
„Fără aceste programe nu am fi făcut nici pe sfert din ce s-a făcut. Erau decizii foarte dificile, nu doar din punct de vedere tehnic, ci și din punct de vedere politic. De multe ori a contat foarte mult argumentul: Banca Mondială ne cere să facem. Au fost programe în sectorul minier, în sectorul agricol. Nu au fost populare. A existat tot timpul opoziție, desființarea locurilor de muncă nu a fost niciodată populară. Au existat reacții că s-ar fi putut face mai bine. Teoretic, se poate face întotdeauna mai bine. Practic, există constrângeri sociale și politice și trebuie să te strecori printre ele. Balanța colaborării cu Banca Mondială este pozitivă. Ne-au ajutat mult să ne îndreptăm“, consideră Dochia.
Premierul Victor Ponta a declarat după întâlnirea cu șeful Băncii Mondiale că au existat întârzieri nepermise în implementarea programului susținut de Banca Mndială privind modernizarea infrastructurii de justiție, unde gradul de utilizare a creditului de 110 mil. euro este de sub 50%.
El a solicitat Băncii Mondiale sprijinul pentru o analiză a potențialului sectorului minier din România, dar și asistență pentru înființarea unei unități de implementare a politicilor publice la Cancelaria primului-ministru.
În perioada următoare reformele vor continua în domeniul administrației fiscale pentru îmbunătățirea conformării voluntare, combaterea fermă a evaziunii fiscale și creșterea eficienței colectării. Creșterea absorbției fondurilor de coeziune și structurale, este un alt domeniu unde România va beneficia de asistența tehnică furnizată de Banca Mondială. Autoritățile române mai urmăresc îmbunătățirea managementului cheltuielilor și prioritizarea investițiilor publice, continuarea și intensificarea reformelor în domeniul sănătății și accelerarea reformelor sistemului educațional și de cercetare universitară din România.