Coruptia este principala piedica in calea integrarii europene a Romaniei, potrivit unui raport al Parlamentului European.
Legislativul de la Strasbourg a dezbatut aseara raportul privind progresele facute de Romania pentru integrarea europeana, elaborat de raportorul Pierre Moscovici.
Redactat in termeni prudenti, documentul acorda atentie sporita combaterii coruptiei, securizarii frontierelor, reformei administratiei publice, drepturilor minoritatilor si securitatii alimentare – unele dintre observatii constituind si preocuparea raportului de monitorizare al Comisiei Europene, publicat in octombrie.
Votul final va fi dat astazi, iar surpriza ar putea-o constitui adoptarea, in document, a unor amendamente referitoare la situatii de ultima ora. Unul dintre aceste amendamente asupra caruia plenul Parlamentului isi va exprima astazi votul se refera la controversa privind existenta presupuselor baze secrete ale CIA pe teritoriul Romaniei.
Amendamentul exprima ingrijorarea Parlamentului cu privire la acest aspect si cere Romaniei sa ofere UE toate detaliile disponibile legate de aceasta afacere. Legat de acelasi aspect, un alt amendament, redactat in termeni de ipoteza, cere Parlamentului sa se sesizeze si sa condamne public actele care indica o posibila incalcare a conventiei europene privind drepturile omului si a conventiei internationale impotriva torturii.
De la redactarea raportului si pana la discutarea lui in plen au mai aparut amendamente legate de imbunatatirea situatiei minoritatilor, in special a celei maghiare. In fapt aici este vorba despre controversata lege a minoritatilor care dezbina in aceste zile coalitia la guvernare si care, iata, a ajuns si pe agenda Parlamentului European. Premierul Calin Popescu-Tariceanu a cerut recent euroobservatorilor romani sa insiste pentru eliminarea acestui amendament din raport pe considerentul ca o atare observatie nu-si gaseste justificarea intr-un document de atentionare.
Amendamentul in discutie recomanda Romaniei sa ia masuri suplimentare pentru protejarea minoritatii maghiare si, in conformitate cu principiile subsidiaritatii si autonomiei culturale, sa ofere sustinere financiara pentru invatamantul superior in limba materna.
Alte amendamente depuse au in vedere probleme de mediu si unul dintre cele mai interesante cere Parla-mentului European sa ia nota “cu ingrijorare” de folosirea in agricultura romaneasca a organismelor modificate genetic. Tot la capitolul ingrijorari, un alt amendament aminteste de proiectul Rosia Montana, iar mai multi membri ai parlamentului cer inchiderea exploatatiei miniere.
Constructia Canalului Bistroe de catre Ucraina este subiectul unui alt amendament. Acesta cere Comisiei Europene si Consiliului European (sefii de state si de guverne din UE) sa sprijine Guvernul de la Bucuresti in eforturile sale de a proteja Delta Dunarii.
In afara amendamentelor, raportul consemneaza progrese, dar si lipsuri, mai ales in combaterea coruptiei, un domeniu indisolubil legat de starea justitiei. Aici lucrurile nu stau tocmai bine.
Ieri, presedintele Traian Basescu a declarat ca are semnale privind retragerea finantarii europene pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si i-a rugat pe membrii Consiliului sa gaseasca formulele de colaborare institutionala cu Guvernul si, implicit, cu Ministerul Justitiei.
Basescu a afirmat in plenul CSM ca este ingrijorat de semnalele primite de la Bruxelles privind integrarea in UE si ca sunt probleme in ceea ce priveste sectoarele luptei anticoruptie si durata proceselor.
Pe de alta parte, seful statului a spus ca are semnale in ceea ce priveste retragerea finantarii europene pentru CSM si ca, in cursul zilei de astazi, va avea o discutie la Bruxelles cu comisarii europeni carora va incerca sa le explice ca institutia CSM va face toate demersurile pentru a-si castiga credibilitatea.
Raportul Parlamentului va fi votat astazi in acelasi timp cu debutul summit-ului de iarna al UE, pe agenda caruia se afla si dezbaterea raportului de monitorizare a Romaniei al Comisiei, publicat in octombrie.
Constient de noua sa forta, Parlamentul European cere, in raportul Moscovici, Comisiei si Consiliului informari in detaliu asupra progreselor Romaniei.
Raportul vorbeste despre dorinta membrilor Parlamentului de a asista la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007 impreuna cu Bulgaria.
Concluziile raportului nu sunt imperative pentru Comisia Europeana sau pentru Consiliul European. Dar, in ultima vreme, influenta Legislativului European – in triada puterii Comisie-Consiliu-Parlament – a crescut semnificativ.
Parlamentul a primit, la semnarea Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei, in aprilie trecut, puteri sporite de monitorizare.
De asemenea, si in chestiunile financiare are un cuvant mai greu de spus, desi, ca intotdeauna, ultimul cuvant il au sefii de state si de guverne.
Nu in ultimul rand insa, europarlamentarii au putere in tarile din care provin si ar putea influenta decizia Parlamentelor nationale in privinta ratificarii Tratatului de aderare la UE. Este obligatoriu ca acest tratat sa fie ratificat de toti cei 25 de membri ai UE inainte de aderarea Romaniei. iulian.anghel@zf.ro