România este beneficiar net al fondurilor de la Uniunea Europeană, dar numai pe hârtie, pentru că se fac plăți directe în agricultură. Dacă s-ar exclude aceste plăți directe, România este contributor net la bugetul UE cu 2 mld euro pentru perioada 2007-2012.
Astfel, în perioada 2007-2012 România a plătit către UE aproape 8 mld. euro (1% din PIB în fiecare an) și a primit 10 mld. euro – din care 6 mld. euro pentru proiecte, adică așa-numitele fonduri structurale și pentru proiecte din agricultură, restul de 4 mld euro fiind plăți directe. Dacă nu ar fi fost aceste plăți directe care vin indiferent de eficiența administrației și capacitatea de a absorbi bani europeni, România ar fi fost în mod real înregistrată ca și contributor la bugetul UE.
România a luat de la Uniunea Europeană, după aderare, în jur de 12 mld. euro, fonduri de preaderare și de postaderare. Această situație o face un beneficiar net al fondurilor UE, dar trebuie făcută precizarea că fondurile pentru agricultură saltă rata de absorbție. În schimb, rata de absorbție pe fondurile structurale și de coeziune care au și cea mai mare alocare (60% din totalul alocărilor de 33,5 mld. euro între 2007-2013) este la pământ – doar 12% absorbție din alocările de aproape 20 de miliarde de euro pentru exercițiul financiar multianual curent.
O situație mai bună se înregistrează la agricultură prin Planul Agricol Comun (PAC) și cei doi piloni ai săi – plățile directe și dezvoltare rurală.
În exercițiul financiar multianual 2007-2013, România a primit prin PAC o finanțare totală de 13,8 mld euro (5,6 mld. euro pe plățile directe și 8,2 mld. euro pentru dezvoltare rurală).
Pe plățile directe au fost distribuiți beneficiarilor până la finele lui ianuarie 17,5 mld. lei (3,9 mld. euro), iar pe dezvoltare rurală 5 mld. euro (dintre care doar 3,7 mld. euro bani europeni pentru că aici cofinanțarea națională este de 25%). Pentru Programul Operațional Pescuit (POP) au fost efectuate plăți de 65 mil. euro (dintre care doar 49 mil. euro de la UE pentru că și aici cofinanțarea este de 25%).
Problematică este situația fondurilor structurale și de coeziune, care au cea mai mare alocare, aproape 20 mld. euro, unde au fost absorbiți doar 2,2 mld. euro (12% din total).
Astfel, pe fondurile de postaderare (structurale și pe agricultură), România a luat din alocarea totală în jur de 10 mld. euro.
La fondurile de postaderare administrația are obiceiul de a adăuga, pentru a-și demonstra poziția de beneficiar net, și fondurile de preaderare care au fost cheltuite după aderarea la UE și care sunt de peste 2 mld. euro.
An de an, țintele de absorbție au fost ratate.
Anul trecut, volumul plăților către beneficiari și rata de absorbție efectivă a fondurilor UE alocate s-au situat sub țintele asumate de 20% din total, absorbția ajungând la finele anului la 11,47%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
România a absorbit anul trecut efectiv suma de 1,2 mld. euro, față de cele 700 mil. euro în 2011.
Valoarea proiectelor depuse spre finanțare a depășit anul trecut de două ori întreaga alocare pentru perioada 2007-2013, iar valoarea contractelor de finanțare a crescut cu 20% în 2012, ajungând să reprezinte aproape 78% din alocarea 2007-2013, potrivit Finanțelor.
În ianuarie 2013, România avea aprobate de către Comisia Europeană un număr de 75 proiecte majore cu o valoare eligibilă totală de 8,22 mld. euro. Majoritatea proiectelor, respectiv 60, sunt în domeniul mediului (infrastructură de alimentare cu apă, tratarea apelor uzate, managementul deșeurilor, sisteme urbane de încălzire și protecția împotriva inundațiilor), 14 proiecte în domeniul transporturilor (infrastructură rutieră, feroviară și navală) și un proiect în domeniul cercetării. Adică în zona de fonduri structurale unde absorbția suferă cel mai mult.
Stadiul celor șapte programe la 31 dec.
- 36.969 de proiecte depuse în valoare de 60 mld. euro.
- Pentru 9.222 de proiecte s-au semnat decizii de finanțare cu beneficiarii. Valoarea eligibilă este de 19 mld. euro, din care contribuția UE reprezintă 14,5 mld. euro.
- Pentru proiectele aflate în implementare, plățile totale făcute către beneficiari, reprezentând prefinanțări și rambursări (cu excepția rambursării de TVA), au fost de 4,66 mld. euro.