La mijlocul lunii mai, Comisia Europeana va publica Raportul de monitorizare, care evalueaza obiectiv gradul real al pregatirii noastre interne din perspectiva indeplinirii criteriilor de aderare si a standardelor europene de integrare, urmand ca decizia politica finala privind aderarea sa fie luata in luna iunie la Summitul liderilor celor 25 de state membre.
Raportul Comisiei va face ca de obicei o radiografie fidela a ceea ce am reusit sa realizam ca pregatire concreta pentru aderare. Va initia, totodata, numaratoarea inversa a pasilor care mai raman pana la data aderarii. De aceea, analiza Comisiei, care este concentrata pe factualitate, abordare derivata din natura de instrument de monitorizare a raportului, va constitui un reper determinant pentru decizia sefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeana, in iunie.
In fapt, caracterul factual al raportului va oferi statelor membre argumentele tehnice necesare fundamentarii deciziei politice in iunie, cu ocazia Consiliului European.
In egala masura, un continut al Raportului care sa sustina credibilitatea finalizarii la timp a pregatirii va reprezenta pentru diplomatia romana o resursa importanta in promovarea in continuare a ratificarii Tratatului de aderare. Pana in prezent, mai mult de jumatate dintre statele membre au acordat un vot favorabil aderarii Romaniei si ne asteptam ca opinia Comisiei sa functioneze ca un argument puternic pentru un avans rapid al procesului de ratificare.
In ceea ce priveste Parlamentul European (PE), vreau sa subliniez ca acesta dispune, la randul sau, de un rol important in procesul de aderare a unui stat candidat, fiind porta-vocea institutionala a opiniei publice europene. Din aceasta perspectiva, PE este consultat in legatura cu orice aderare a unui stat la UE, iar prin acest examen am trecut si noi anul trecut, la 13 aprilie 2005, cu ocazia votului asupra avizului conform. Totodata, dat fiind faptul ca rolul sau juridic in procesul de evaluare lua sfarsit prin emiterea avizului conform, s-a stabilit, printr-o coordonare de pozitii intre PE si Comisie, ca acesta sa fie, in continuare, asociat politic in urmarirea procesului de aderare a Romaniei si, implicit, in luarea deciziei privind oportunitatea activarii clauzelor de salvgardare continute de Tratatul de Aderare. Asadar, este de retinut faptul ca rolul politic al Parlamentului European ramane deosebit de important, el fiind consultat in privinta deciziilor relative la Romania.
Astfel, o prima consultare pe tema stadiului pregatirii pentru aderare a Romaniei intre Comisia Europeana si PE a avut loc la 3 aprilie 2006, sub forma unui schimb de opinii intre comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, si parlamentarii europeni din Comisia pentru Afaceri Externe (AFET) a PE.
Dezbaterea din plenul Parlamentului European din 26 aprilie asupra aderarii Romaniei si Bulgariei, ocazionata de intrebarea adresata Comisiei Europene, respectiv comisarului Olli Rehn, de Comisia pentru afaceri externe a PE se inscrie, de asemenea, in cadrul procedurii stabilite de consultare intre Comisie si Parlamentul European. Acest dialog va continua si dupa aparitia Raportului de monitorizare.
Exista, bineinteles, si unele voci sceptice in PE, ca si in anumite zone politice din unele state membre. Ceea ce este de retinut insa este ca toate grupurile politice din PE au acordat o atentie deosebita gradului nostru de pregatire, urmarind, factual si detaliat, modul in care ne-am facut temele.
Mesajul pe care l-am retinut, atat din recentele dezbateri din Parlamentul European, cat si din dialogul nostru direct cu oficialii europeni prezenti in ultima vreme, in numar mare, in Romania, este ca aderarea la termen este realizabila. Mai mult, as spune ca ne-am inscris pe un curs ireversibil.
Suntem de aceea interesati sa ne convingem colegii europeni ca decizia finala asupra datei de 1 ianuarie 2007 ca data a aderarii Romaniei sa fie luata in iunie, astfel incat perioada de pana la aderare sa fie consacrata planificarii politice a resurselor. Ne intereseaza in mod evident ca, odata eliminata preocuparea cu privire la momentul aderarii, sa ne concentram asupra modului in care putem obtine maximum de beneficii in urma participarii la procesul de integrare europeana. In fapt, momentul aderarii nu face decat sa declanseze conectarea Romaniei la acest proces continental. Se vor activa “circuitele economice” ale integrarii, unele dintre ele, indeosebi cele comerciale, stabilite inca din timpul Acordului European de Asociere, si, poate cu atat mai important, vom stabili punti de integrare politica.
Ne-am straduit inca de pe acum, in calitatea noastra actuala de observatori activi, sa contribuim la reflectia asupra viitorului Europei, atat din perspectiva procesului constitutional european, cat si din cea a continuarii extinderii integrarii europene cu statele din actuala vecinatate a UE. Reuniunea speciala a ministrilor de externe de la sfarsitul lunii mai va fi o ocazie in plus sa ne facem auzite opiniile asupra adancirii integrarii europene si asupra contributiei pe care continuarea extinderii o aduce la stabilitatea si prosperitatea Europei.
Soarta Tratatului Constitutional si “frontierele Europei” sunt doua din temele fierbinti de pe agenda Uniunii, pe care Romania le analizeaza din perspectiva intereselor proprii, dar si, mai larg, din cea a intereselor europene. Pozitionarea noastra in raport cu asemenea subiecte prefigureaza ceea ce va prinde contur ca si strategie postaderare. Chiar daca suntem inainte de examenul final, logica in care diplomatia romana actioneaza in prezent este deja cea a pregatirii pentru perioada postaderare.
* Mihai-Razvan Ungureanu este ministrul de externe al Romaniei
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.